Pe 22 iulie 1922, membrii Comitetului bisericesc al Parohiei Romano-Catolice „Sfântul Iosif” din Constanța (hramul vechii biserici!) decid organizarea „unei sărbători, a unei serate muzicale, la Cazinou sau în altă parte”, fondurile obținute urmând a fi folosite pentru reparația casei parohiale și a bisericii. Pentru manifestarea care urma să aibă loc între 1 și 8 august 1922, președintele comitetului, Anatole Magrin, consul al Franței la Constanța, „se angajează să obțină autorizația necesară din partea autorităților române pentru respectiva sărbătoare precum și sala Cazinoului de la directorul acestuia, care era un prieten al său”.
Documentele de arhivă – „Registrul cu procese verbale ale Comitetului parohial, 1892-1940” – nu fac referință la rezultatele financiare ale acestei serbări de binefacere. Ideea va fi reluată în anul 1936, după sosirea noului paroh și decan de Constanța, Pr. Emanoil Kreis (1935-1951), atunci când s-a pus problema fondurilor necesare pentru o nouă biserică romano-catolică în Constanța.
La 30 mai 1936, parohul Kreis reușește să organizeze un „Mare concert în folosul construirei bisericei catolice”. Pentru concert, „urmat de dans”, organizatorul obține participarea doamnei Florica Cristoforeanu-Dominici „de la Scala din Milano”, a dlui George Niculescu-Basu de la Opera Română din București, precum și a pianistului I. Prunej-junior. Serata „are loc sub Înaltul Patronaj al M.S. Regina Maria, al Nunciaturei Apostolice și al Legațiunilor catolice din București”.
Obținerea acordului acestor personalități, instituții, precum și al organelor fiscale ne arată marea determinare a preotului Kreis pentru construcția monumentalei bazilici, precum și extraordinarele sale capacități manageriale.
Alături de programul de sală al concertului și de fluturașii-reclamă ai evenimentului, în arhiva parohiei se păstrează lista cu „Subscripția benevolă pentru Concertul urmat de bal din 30 mai 1936”. În capul listei se află Banca Națională a României, sucursala Constanța, care a oferit suma de 10.000 de lei. Urmează apoi alte bănci, societăți, fabrici și persoane sus-puse ale Constanței, cele mai multe de religie ortodoxă. S-au colectat în total 63.000 de lei. Suma obținută era considerabilă dacă ținem cont că la nivelul anului 1938 câștigul salarial mediu brut lunar era de 168 de lei.
La intrarea în biserică, o simplă notă istorică afișată la avizier, care ține locul vechilor pisanii, amintește de timpul și de oamenii sub care s-a ridicat acest măreț edificiu sacru:
„Bazilica cu hramul Sfântul Anton de Padova a fost zidită în anul 1938, în timpul pontificatului Sanctității Sale Papa Pius al XI-lea (1922-1939), în zilele Regelui Carol al II-lea al României (1930-1940), fiind Păstor al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București Arhiepiscop Mitropolit Alexandru Theodor Cisar (1925-1949), prin strădania Prea Cucerniciei Sale Pr. Emanoil Kreis, paroh de Constanța (1935-1951), ajutat de Comitetul bisericesc, după planurile arhitectului Enzo Canella, cu contribuția generoasă a enoriașilor, binefăcătorilor de orice religie precum și a unor instituții și întreprinderi din Constanța și din alte localități ale Dobrogei.”
Mons. Ieronim Iacob
Actualitatea creştină, nr. 8/2021, anul XXXII, p. 33.
