Joi, 27 ianuarie, la ora 19 a început la Parohia Sacré-Coeur din București o serie de întâlniri în cadrul cărora este aprofundată personalitatea Fericitului Vladimir Ghika prin mărturia celor care l-au cunoscut în viață sau prin scrierile lui. Aceste întâlniri vor avea loc în ultima joi din lună, la ora 19, în biserica Sacré-Coeur din București. Cei care au deschis seria acestor întâlniri au fost Emanuel Cosmovici, Mihaela Cosmovici și Luc Verly. Aceștia sunt membri ai echipei care a pregătit dosarul pentru cauza de beatificare, Positio. Ei se consideră a fi arhiviști ai Monseniorului, care ca echipă s-au ocupat 5 ani pentru realizarea acestui dosar. Un alt membru al echipei postulaturii este Pr. Ioan Ciobanu care a fost paroh la biserica Sacré-Coeur. Au mai fost amintiți și ceilalți membri ai postulaturii, Pr. Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei romane, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu. Un alt instrument al lui Dumnezeu este Luc Verly, care a transcris mii de pagini, 80.000 de gânduri ale Monseniorului. A transcris și toate agendele. A fost amintită și Ana Boariu, care, inspirată de Dumnezeu, a mers în Belgia și a găsit la nepoata bună a Monseniorului, Genéviève D’Hoop, 30 de scrisori secrete trimise în timpul comunismului de Monseniorul Ghika fratelui său Dimitrie.
Dintre marile personalități care l-au frecventat pe Monseniorul Ghika a fost menționat Edgar Papu, fiul lui spiritual, cu care făcea cateheză și care i-a spus doctorului Cernea că Monseniorul Ghika este ultimul homo universalis, este ultimul om al Renașterii. Edgar Papu s-a dus la profesorul Vianu și i-a dat Pensées pour la suite des jours, gândurile publicate de Monseniorul, și după trei săptămâni îi răspunde Vianu: „domnule, ăsta-i cel mai mare om al secolului nostru”. Or Vianu scrisese el însuși o carte cu gânduri.
Dintre cărțile care s-au publicat despre Monseniorul Ghika au fost semnalate cea intitulată Profesor de speranță și cartea de benzi desenate în franceză și în română.
Au fost prezentate 15 gânduri inedite ale lui Vladimir Ghika, gânduri despre rugăciune și despre moarte. Fiecare gând poate fi considerat un „tratat de rugăciune pentru fiecare din noi”.
Au fost precizate patru filtre prin care trebuie să trecem acțiunile noastre ca să fim cât mai aproape de ceea ce vrea Dumnezeu de la noi: cele zece porunci, datoria stării, aproapele nostru și preferințele lui Dumnezeu.
Dintre martorii care l-au cunoscut pe Vladimir Ghika, mărturii prețioase s-au păstrat de la Pr. Hieronymus Menges, Agenor Bob Danciul, Andrei Brezianu, dr. Nicolae Cernea, Elisabeta Postolache Kastel, Lucia Florei, dr. Sandu Klein, profesorul Florea Costache, Marcel Petrișor și de la mulți alții.
Un obiectiv principal al Monseniorului Ghika a fost unirea Bisericilor, un gând de-al lui încă înainte să fie catolic, pe la 1900. În acest sens a ținut conferințe, începând cu 1917, 1924, 1925, 1934, apoi și în România.
Un alt subiect abordat a fost relicva Mântuitorului. Aceasta era reprezentată de un relicvariu mic cu două fragmente din Crucea Mântuitorului și un fragment din coroana de spini. După moartea Monseniorului Ghika relicva a fost recuperată de un avocat îndrăzneț și a ajuns în cele din urmă la Arhiepiscopul Ioan Robu.
Concluzia serii a fost că s-a deschis o perspectivă asupra vieții Monseniorului Ghika în cadrul a ceea ce se dorește a fi niște întâlniri de familie în care Monseniorul Ghika să fie descoperit la el acasă, în Parohia Sacré-Coeur, acolo unde a activat ca preot mai mulți ani.
Iulia Cojocariu
Actualitatea creştină, nr. 2/2022, Anul XXXIII, p. 32.
