În viața unui tânăr, importantă este ziua când se convinge că Isus e singurul prieten care nu-l va dezamăgi niciodată, pe care se va putea bizui totdeauna.
(Ioan Paul al II-lea, Să trecem pragul speranței, Humanitas, 1995, p. 162)
S-a tot spus și se spune că Papa Ioan Paul al II-lea a inventat Zilele Mondiale ale Tineretului, însă ceea ce el însuși a declarat este cât se poate de interesant și merită a fi cunoscut și de generația tinerilor de astăzi.
Totul a început cu o simplă invitație! În cartea-interviu Să trecem pragul speranței, Sfântul Părinte polonez vorbește despre timpul petrecut cu tinerii încă de când era un tânăr preot și povestește cum căutările tinerilor, care reprezintă, de fapt, căutarea lui Cristos, explică apariția acestor zile mondiale.
Cu ocazia Anului jubiliar al Răscumpărării (proclamat în 1983) și apoi pentru Anul Internațional al Tineretului, proclamat de ONU (1985), tinerii au fost invitați la Roma. „Acesta a fost începutul” – mărturisea Ioan Paul al II-lea. „Nimeni nu a inventat aceste zile mondiale. Le-au creat ei înșiși. Zilele, întâlnirile acelea au devenit de atunci o necesitate pentru tinerii din întreaga lume.” În al șaptelea an al pontificatului său, la 31 martie 1985 (Duminica Floriilor), Ioan Paul al II-lea se adresa tinerilor prin scrisoarea apostolică Dilecti amici (https://www.vatican.va/content/john-paul-ii/en/apost_letters/1985/documents/hf_jp-ii_apl_31031985_dilecti-amici.html). Iar nouă luni mai târziu, la 20 decembrie, el anunța instituirea Zilei Mondiale a Tineretului, prima zi oficială fiind celebrată (la nivel diecezan) pe 23 martie1986, în Duminica Floriilor.
Tot în cartea-interviu Să trecem pragul speranței, Papa își amintește și ne amintește că, de cele mai multe ori, aceste zile mondiale au constituit „o mare surpriză pentru preoți și chiar pentru episcopi”, depășind toate așteptările lor. De asemenea, ele au devenit „o mare și fascinantă mărturie a disponibilității tinerilor”, dar și „un puternic mijloc de evanghelizare.” Nu în ultimul rând, el face această precizare din toată inima: „Nu e adevărat că Papa este cel care-i conduce pe tineri de la un capăt la altul al globului terestru. Mai degrabă el este condus de ei. Și chiar dacă anii lui se acumulează, ei îl îndeamnă să rămână tânăr…”
Din 1986 încoace, mărturii ale atâtor tineri din lumea întreagă au atestat că Zilele Mondiale ale Tineretului au reprezentat acel punct de cotitură în viața lor când și-au dat seama că Isus le este Prieten și că numai El este Calea, Adevărul și Viața.
Ceea ce Sfântul Ioan Paul al II-lea spunea, cu aproape 30 de ani în urmă, nu ar trebui să ne surprindă: „…oriunde s-ar duce Papa, el îi caută pe tineri și este căutat de tineri. Deși adevărul e că nu el este căutat. Căutat este Cristos, care […] știe să dea răspunsuri adevărate la întrebările lor! Și chiar dacă sunt răspunsuri exigente, tinerii nu se feresc de ele, s-ar zice mai degrabă că le așteaptă.”
Monica Râpeanu
Actualitatea creştină, nr. 9/2023, Anul XXXIV, p. 16.
