Minister și Mister
Vicarul lui Isus Cristos
Titlul de Vicar al lui Cristos este, în cea mai mare profunzime, un titlu de teologie a crucii și deci o interpretare a fragmentelor din Mt 16,16-19 și In 21,15-19, privite în unitatea lor intimă.
(Joseph Ratzinger, Biserică, ecumenism și politică, Ed. ARCB, p. 63)
După ce am văzut Primatul Sfântului Petru și al succesorilor acestuia, percepem că acesta este o caracteristică a unui titlu, cu efecte juridice și pastorale.
Legătura cu Mântuitorul este definitorie atât pentru Sfântul Petru, cât și pentru succesorii acestuia. Când afirmăm că Papa este Vicarul lui Isus Cristos avem în fața ochilor o slujire care este încredințată de Dumnezeu împreună cu tot ce îi corespunde ei. Știm că după învierea sa glorioasă, la cea de-a treia manifestare în fața ucenicilor, după cum ne spune Evanghelia după Ioan, Isus a avut un dialog cu Petru care ne spune care este conținutul misiunii vicariale a căpeteniei apostolilor:
După ce au stat la masă, Isus i-a spus lui Simon Petru: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti mai mult decât aceştia” El i-a zis: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc.” El i-a spus: „Paşte mieluşeii mei!” El i-a zis iarăşi, a doua oară: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti” El i-a spus: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc.” I-a zis: „Paşte oile mele!” I‑a zis a treia oară: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?” Petru s-a întristat pentru că i-a zis a treia oară: „Mă iubeşti?” şi i-a spus: „Doamne, tu ştii toate, tu ştii că te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte oile mele! Adevăr, adevăr îţi spun: când erai mai tânăr, te încingeai singur şi umblai unde voiai. Însă când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi te va încinge [un altul] şi te va duce unde nu vei voi.” Dar aceasta a spus-o arătând cu ce moarte îl va fi glorificat pe Dumnezeu. După ce a spus aceasta, i-a zis: „Urmează-mă!” (In 21.15-19).
În puține cuvinte, observăm în acest dialog cum iubirea pentru Învățătorul devine misiune și misiunea este congruentă cu crucea.
Slujirea comunității născute din Botez este urmare a răspunsului de iubire la iubire, care nu are comparație, a Celui care și-a dat viața pentru noi pe când eram păcătoși. Această slujire a lui Petru și a succesorilor acestuia este asemenea celei asumate și demonstrate de Isus până pe cruce! Valența martirică, adică de mărturie, dar și de martiriu, este structurală pentru Scaunul Apostolic al Papei ca vicar al lui Cristos. Urmarea lui Isus este spre glorificarea lui Dumnezeu și spre unirea creștinilor, găsindu-și tăria în puterea iubirii gata de martiriu. (Va urma)
Actualitatea creştină, nr. 6/2019, Anul XXX, p. 10.
