Regina Natalia a Serbiei avea mereu cu ea o suită de doamne de onoare. Vladimir Ghika, frecventând această mică curte încă din copilărie, s-a apropiat în mod deosebit de două dintre ele care purtau același nume: Olga Chestakoff. Mama (1853-1937) și fiica (1876-1952). Cea dintâi s-a născut la Odesa, prințesa Gagarin, mama ei, fiind o Sturdza din Rusia. Căsătorită în 1876 cu Leonid Chestakoff, își pierde soțul și pe fiica Liuba, în 1894, într-un naufragiu. Probabil că pierderea acestor ființe dragi le face pe amândouă să se îndrepte către spiritualitate. La Sachino[1], la Roma sau în altă parte, au lungi conversații cu tânărul Vladimir, care este și el într-o căutare spirituală.
În 1900 căile lor se despart. Dar conversațiile continuă prin intermediul unor scrisori lungi. Vladimir Ghika încearcă să le convingă să-i urmeze exemplul, să facă parte din Biserica Adevărată… Iar Olga Chestakoff fiica, într-o bună zi din 1902, îi scrie, enervată, prietenului său: „Credeți-mă că dacă îmi permit să vă mai scriu aceste rânduri, nu o fac din prietenie. (…) Vreți să spuneți totul, iar aceasta creează discuții. Nu este deloc rezonabil să sperați că [mama] își va abandona viața interioară pentru a dumneavoastră, pentru că a ei este la fel de prețioasă, așa cum vă este și dumneavoastră a dumneavoastră.”
Cele două Olga s-au instalat în Franța, pe lângă vindecătorul Nizier Philippe (1849-1905), numit Maestrul Philippe de Lyon, care are acces la anumite curți mari din Europa. Căutarea lor spirituală s-a schimbat într-o căutare spiritualistă, ezoterică, ocultistă, ceea ce, se înțelege, are darul de a-l irita pe dragul lor prieten Vladimir. Tânăra Olga, după ce a devenit văduvă după un englez, Herbert Marshall (1860-1912), cu care a avut patru copii, se căsătorește în 1913 cu doctorul Emmanuel Lalande (1868-1926), și el un mare ezoterist și văduv după fiica Maestrului Philippe… Olga Marshall deci, sub numele inițiatic Zhora, scrie texte ezoterice în revista l’Initiation[2], dar și, sub numele de Marie Lalande, o apologie a Maestrului[3].
Către 1905, Vladimir Ghika le face o vizită, probabil pentru a le convinge să revină pe drumul cel bun. Cauză pierdută, fiecare este bine întărit pe pozițiile sale. Această vizită ar fi trebuit să strângă legăturile, dar se întâmplă exact contrariul, și timp de patru ani corespondența încetează și nu se reia decât în 1909. Contactele nu sunt de acum încolo decât amabilități vagi, pentru a mulțumi pentru o carte, pentru a afla din când în când vești. Ultima scrisoare, din 1931, conține o întrebare asupra simbolicii bisericilor pusă lui Vladimir Ghika de către Olga fiica. I-a răspuns? Nu știm. Probabil că nu, dat fiind substratul bănuit al întrebării.
Olga Chestakoff mama moare la 31 mai 1937. La 11 iunie, Vladimir Ghika celebrează o liturghie pentru pomenirea ei. Olga fiica moare la 28 decembrie 1952, fără ca Vladimir Ghika să primească această veste, el fiind în închisoare de o lună.
În 1902, Olga mama îi scrisese: „Într-o zi, prietene, ne vom regăsi, pentru că Dumnezeu este veșnic și pentru că El este sfârșitul și scopul tuturor copiilor săi și al tuturor lucrurilor. Aceasta cel puțin e sigur și nimeni nu ne-o poate lua. Prietena dumneavoastră mereu – Olga.”
[1] Castelul reginei Natalia de la Biarritz.
[2] Creată în octombrie 1888, îi reunește pe principalii ocultiști din epocă.
[3] Marie Lalande, Lumière blanche – Évocations d’un passé, 1948.
Luc Verly (traducere Iulia Cojocariu)
Actualitatea creştină, nr. 11/2022, Anul XXXIII, p. 27.