Tema mesajului pentru cea de-a 51- a Zi Mondială a Păcii, celebrată pe 1 ianuarie, a fost Migranţii şi refugiaţii: bărbaţi şi femei în căutarea păcii. Pacea anunţată de îngeri păstorilor în noaptea de Crăciun este o aspiraţie profundă a lumii întregi şi a tuturor popoarelor, mai ales a celor care sunt lipsite de ea.
Papa Francisc a amintit la începutul mesajului său că numărul migranţilor în lume este mai mare de 250 de milioane, din care 22 de milioane şi jumătate sunt refugiaţi. Aceştia, după cuvântul Papei emerit Benedict al XVI-lea, sunt „bărbaţi şi femei, copii, tineri şi persoane în vârstă care caută un loc în care să trăiască în pace”. Iar pentru a-l găsi sunt dispuşi să-şi rişte viaţa de-a lungul unei călătorii lungi şi periculoase, să suporte oboseala şi suferinţele, să înfrunte bariere şi ziduri ridicate pentru a-i ţine departe de destinaţia lor.
Papa a subliniat că este nevoie de un angajament concret, de atenţie vigilentă şi de înţelegere, de o gestionare responsabilă a noilor situaţii complexe.
Papa Ioan Paul al II-lea considera că numărul în creştere al refugiaţilor reprezintă una din consecinţele „unei succesiuni interminabile şi oribile de războaie, conflicte, genocide, «purificări etnice»” care au marcat secolul al XX-lea. Iar conflictele armate şi alte forme de violenţă organizată au continuat să determine deplasări de populaţie în interiorul frontierelor naţionale şi dincolo de ele şi în secolul al XXI-lea.
Există şi alte motive pentru care persoanele aleg să migreze: dorinţa pentru o viaţă mai bună, dorinţa de a se alătura familiei, de a găsi posibilităţi de muncă sau de educaţie.
Papa Francisc a adresat o invitaţie de a privi migraţia cu încredere, ca pe o ocazie de a construi un viitor de pace.
Iar o privire contemplativă asupra oraşului în care trăim, „adică o privire de credinţă care îl descoperă pe Dumnezeu care locuieşte în case, pe străzi, în pieţe”, realizează o promisiune de pace, prin promovarea „solidarităţii, a fraternităţii, a dorinţei de bine, de adevăr, de dreptate”. Observându-i pe migranţi şi refugiaţi, vom descoperi că aceştia nu vin cu mâinile goale, ci aduc cu ei un elan de curaj, capacităţile lor, energiile şi aspiraţiile lor şi bogăţia culturii lor de origine. Şi prin toate acestea îmbogăţesc viaţa ţărilor care îi primesc. Responsabilii binelui public, lăsându-se călăuziţi de această privire contemplativă, vor promova politici de primire compatibile cu binele real al poporului lor.
Pentru primirea celor care cer azil, a refugiaţilor, a migranţilor şi a victimelor traficului de persoane, Papa Francisc a propus o strategie formată din patru acţiuni: a primi, a ocroti, a promova şi a integra. Prima acţiune, primirea, aminteşte exigenţa de a extinde posibilităţile de intrare legală şi de a nu-i împinge pe refugiaţi şi migranţi către locuri unde îi aşteaptă persecuţii şi violenţe. A doua acţiune, ocrotirea, aminteşte datoria de a recunoaşte şi de a garanta inviolabilitatea demnităţii celor care fug de un pericol real în căutare de azil şi de siguranţă şi de a împiedica exploatarea lor. A treia acţiune, promovarea, trimite la sprijinul oferit dezvoltării umane integrale a migranţilor şi refugiaţilor. A patra acţiune, integrarea, semnifică asigurarea participării depline a migranţilor şi refugiaţilor la viaţa societăţii care îi primeşte. Amintind în finalul mesajului că în anul 2018 vor fi definite şi aprobate de către Naţiunile Unite două pacte mondiale cu privire la migraţii sigure şi la refugiaţi, Suveranul Pontif a arătat că este important ca acestea să fie inspirate de compasiune, de prevedere şi de curaj.
_________
Ziua Mondială a Păcii este o zi de rugăciune pentru pace, stabilită în anul 1968 şi celebrată în fiecare an la 1 ianuarie. Cu această ocazie, Suveranul Pontif rosteşte un mesaj, care de-a lungul timpului a fost centrat în jurul unor teme, precum problemele mediului şi cele sociale. Există şi o Zi Internaţională a Păcii instituită în anul 1981 şi sărbătorită la 21 septembrie.
IULIA COJOCARIU
