La începutul Postului Mare, ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, a transmis un Mesaj intitulat „În drum spre sărbătoarea Paștelui, purificați în minte și inimă”.

„Cea mai importantă solemnitate pe care noi, creștinii, o sărbătorim este atunci când în fiecare an, în Săptămâna Sfântă, retrăim Misterele Morții și Învierii Domnului, un eveniment pe care îl numim Misterul pascal. Biserica precedă această solemnitate creștină cu o perioadă de pregătire: Postul Mare, pe care îl începem anul acesta la 17 februarie în ziua numită «Miercurea Cenușii», cu primirea cenușii pe cap în semn de pocăință și de schimbare a inimii”, se spune la începutul mesajului.

Este amintit apoi un pasaj din Mesajul pentru Postul Mare din anul acesta al Papei Francisc: „Parcurgând drumul Postului Mare, care ne conduce către celebrările pascale, îl amintim pe Cel care «s-a înjosit pe sine, făcându-se ascultător până la moarte, până la moartea pe cruce» (Fil 2,8). În acest timp de convertire, reînnoim credința noastră, luăm «apa vie» a speranței și primim cu inima deschisă iubirea lui Dumnezeu care ne transformă în frați și surori întru Cristos. În noaptea de Paști vom reînnoi făgăduințele de la botezul nostru ca să ne renaștem bărbați și femei noi prin lucrarea Duhului Sfânt.”

„În Misterul pascal, Dumnezeu s-a aplecat cu iubire asupra noastră, pentru a ne răscumpăra și pentru a ne face, prin Duhul Sfânt, părtași de propria sa viață, introducându-ne în intimitatea sa și făcându-ne membri ai familiei sale”, se mai precizează în mesaj.

Vorbind despre „vaccinarea inimii”, ÎPS Aurel Percă a arătat că „drumul Postului Mare ne conduce spre Paște; e un drum de reînnoire sufletească. Această perioadă a anului liturgic se caracterizează prin invitația insistentă la convertire. Postul bisericesc și alte forme de penitență, rugăciunea mai intensă și exercitarea carității sunt practici tipice ale Postului Mare, care este un drum de pregătire pentru a sărbători cu suflete curate Paștele Domnului, punct culminant al anului liturgic și al Misterelor credinței.

Pentru a ajunge pregătiți și reînnoiți la sărbătoarea Paștelui, folosind limbajul de actualitate al pandemiei, trebuie să ne lăsăm «vaccinați» la inimă împotriva virusului păcatului.

Itinerarul Postului Mare include pentru creștini, mai presus de toate, angajamentul  de a se lăsa «injectați» cu un «vaccin» special: cel al inimii, care dispune la împăcarea cu Dumnezeu, în primul rând prin celebrarea sacramentului Penitenței. Preoții vor fi disponibili oricând pentru această slujire prețioasă în timpul Postului Mare, ca unul dintre angajamentele lor prioritare, în special prin promovarea celebrărilor penitențiale și celebrarea sacramentului Penitenței, care reprezintă momentul împăcării cu Dumnezeu și, implicit, începutul convertirii.

«Vaccinarea inimii» prin sacramentul Penitenței și prin practicile recomandate pentru Postul Mare îi va repune pe creștini pe drumul corect care duce la bucuria Învierii.”

În continuare, Înalt Preasfinția Sa a citat un alt pasaj din Mesajul pentru Postul Mare al Papei Francisc: „Postul, rugăciunea și pomana, așa cum sunt prezentate de Isus în predica sa (cf. Mt 6,1-18), sunt condițiile și exprimarea convertirii noastre. Calea sărăciei și a privării (postul), privirea și gesturile de iubire față de omul rănit (pomana) și dialogul filial cu Tatăl (rugăciunea) ne permit să întrupăm o credință sinceră, o speranță vie și o caritate activă.”

Mai departe a propus un program pentru Postul Mare arătând că „în timpul Postului Mare vom da prioritate unor momente liturgice deosebite care ne vor ajuta să-l trăim mai intens.

La 8 decembrie anul trecut, Papa Francisc a anunțat Anul Sfântului Iosif, cu Scrisoarea apostolică Patris corde, scrisă cu ocazia aniversării a 150 de ani de la declararea Sfântului Iosif ca patron al Bisericii Universale. În Scrisoare, Sfântul Părinte, după ce l-a definit pe Sfântul Iosif «tată iubit, tată gingaș, tată în ascultare, tată în primire, tată al curajului creator, tată muncitor, tată în umbră», ne invită să «sporim iubirea față de  acest mare sfânt, pentru a implora mijlocirea sa și să-i imităm virtuțile și entuziasmul». Din acest motiv, îi vom acorda o atenție deosebită în evlavia noastră, participând la predicile tematice care vor fi propuse în fiecare săptămână din Postul Mare sau urmărindu-le prin mijloacele media.

Și întrucât Catedrala noastră este pusă sub ocrotirea Sfântului Iosif, vom celebra cu o solemnitate deosebită sărbătoarea lui la 19 martie. Sfântul Iosif să ne însoțească pe traseul Postului Mare și să ne inspire gânduri de iubire față de Dumnezeu.

La cinci ani de la publicarea Exortației apostolice dedicate familiei, Papa Francisc a decis proclamarea unui An Pastoral special, «Familia Amoris Laetitia», în perioada 19 martie 2021 – 26 iunie 2022.”

De asemenea, a mai adăugat: „Întreaga Biserică este îndemnată să promoveze inițiative spirituale, pastorale și culturale pentru a însoți familiile care se confruntă cu provocările timpurilor noastre. Este o ocazie foarte bună de a ne apleca, în timpul Postului Mare, asupra familiei și căsătoriei creștine, prin diferite inițiative pastorale și spirituale, la care invit să se implice parohiile și toate asociațiile din Arhidieceză.”

Vorbind despre Postul Mare și anul liturgic, a precizat că „întreaga Arhidieceză este chemată să parcurgă o etapă de reînnoire liturgică, pentru a înțelege semnificația şi importanța liturgiei şi a sacramentelor în trăirea credinței, așa cum am prezentat în programul pastoral pentru anii 2020-2023.

Anul liturgic este celebrarea operei de mântuire a lui Cristos, care se realizează printr-o comemorare sacră (sau memorial) în anumite zile, pe tot parcursul anului. Liturgia dilată, în timpul oamenilor, misterul mântuirii. Prin urmare, Biserica, prin liturgie, continuă să realizeze, în timpurile sale și cu riturile ei, acțiunile de mântuire săvârșite de Isus.

Anul liturgic nu este, așadar, o serie de idei sau de sărbători, ci este o Persoană, este Isus Cristos înviat, al cărui dar de mântuire este oferit și comunicat în diferitele aspecte sacramentale care caracterizează desfășurarea calendarului creștin. Iubirea lui Dumnezeu pentru mântuirea omului este astfel făcută reală în «astăzi»-ul Bisericii și al omenirii.

Centrul absolut și indispensabil de referință al întregului an liturgic este Misterul pascal al Pătimirii, Morții, Învierii și Înălțării Domnului Isus Cristos. Primii creștini nu au cunoscut altă sărbătoare liturgică decât duminica: ziua celebrării lui Cristos cel viu. Din acest motiv, duminica este considerată «sărbătoarea primordială». Abia după secolul al II-lea există mărturii cu privire la celebrarea specială a Învierii lui Cristos într-o duminică fixă. Așadar, întregul an liturgic se rotește în jurul sărbătorii duminicale și anuale a Paștelui.

Postul Mare este timpul liturgic în care creștinul se pregătește, printr-un itinerar de convertire și purificare, să trăiască intens misterul Învierii lui Cristos în celebrarea sa anuală. Pentru cunoașterea și aprofundarea acestor aspecte legate de liturgie, îi invit pe toți cucernicii părinți parohi și vicari să prezinte în fiecare săptămână din Postul Mare catehezele liturgice centrate pe temele: «Anul liturgic», «Duminica», «Spațiul liturgic», «Părțile Sfintei Liturghii» şi «Simbolurile liturgice», având la dispoziție materialele pregătite de Oficiul pentru Pastoraţia Liturgică şi Sacramente și Oficiul Pastoral pentru Cateheză.”

În încheiere a adresat tuturor o invitație: „Vă invit, iubiți frați și surori, să începeți călătoria Postului Mare cu un curaj reînnoit, să vă păstrați credința tare și să aveți o speranță neclintită în mijlocul furtunii pe care a provocat-o pandemia; să aveți grijă de sănătatea dumneavoastră, să vegheați asupra persoanelor în vârstă, să fiți responsabili și atenți la sănătatea celor din jurul dumneavoastră, să mergeți la vaccinare atunci când veți fi programați, în orice caz, să-i ajutați pe toți, pentru ca împreună să putem depăși adversitățile din care trebuie să ieșim mai întăriți, mai buni și cu o nouă privire asupra vieții.”

Și a mai citat din Mesajul Papei Francisc pentru Postul Mare: „A trăi un Post Mare cu speranță înseamnă a simți că suntem, în Isus Cristos, martori ai timpului nou, în care Dumnezeu «face noi toate lucrurile» (cf. Ap 21,1-6). Înseamnă a primi speranța lui Cristos, care își dă viața pe cruce și pe care Dumnezeu îl învie a treia zi, «gata oricând să dăm răspuns oricui ne cere cont de speranța noastră» (1Pt 3,15).”

Mesajul Arhiepiscopului Percă se termină cu această urare: „Tuturor vă doresc un timp de Post Mare binecuvântat și însoțit de multe haruri. Fie ca binecuvântarea lui Cristos mort şi înviat să vă însoțească în călătoria spre lumina Paștelui!”


Actualitatea creştină, nr. 3/2021, Anul XXXII, p. 14-15.

Show Buttons
Hide Buttons