„Edu­cați tinerii în spi­ritul țelu­rilor îndrăz­nețe, ce se cuvin unor fii de mar­tiri. Deprin­deți-i […] să slu­jească săra­cii care sunt icoana lui Cristos; să se pre­gă­tească creș­ti­nește la anga­jarea pro­fe­sio­nală, pentru a anima socie­tatea civilă în ones­ti­tate și soli­da­ri­tate […].”

– Sf. Ioan Paul al II-lea, Predică, 8 mai 1999 (București), nr. 4  

https://www.magisteriu.ro/predica-papei-la-liturghia-din-catedrala-sf-iosif-1999/       

Naționalismul și patriotismul pot părea a fi similare, dar Sfântul Ioan Paul al II-lea credea că există un contrast puternic între cele două. În discursul adresat Adunării Generale a ONU la 5 octombrie 1995, Sfântul Părinte sublinia cât este de necesar „să clarificăm diferența esențială dintre o formă nesănătoasă de naționalism, care propovăduiește disprețul față de alte națiuni sau culturi, și patriotism, care este în schimb o iubire adevărată/adecvată pentru propria țară”.  În același paragraf 11 al discursului, papa explică cum „adevăratul patriotism nu urmărește niciodată să promoveze bunăstarea propriei națiuni în detrimentul altora” pentru că, în cele din urmă, „acest lucru ar dăuna și propriei națiuni”. Ioan Paul al II-lea spune foarte clar că „naționalismul, în special în expresiile sale cele mai radicale, este astfel antiteza adevăratului patriotism, iar astăzi trebuie să acționăm pentru a ne asigura că naționalismul exagerat nu continuă să dea naștere la noi forme ale aberațiilor totalitarismului”.

Viziunea Sfântului Ioan Paul al II-lea despre patriotism este un ecou al paragrafului 75 din constituția pastorală Gaudium et spes, care îi invită pe cetățeni „să cultive cu generozitate și fidelitate dragostea față de patrie, însă fără îngustime de spirit, ci în așa fel încât să aibă întotdeauna în vedere binele întregii familii umane care reunește, prin diferite legături, rase, popoare și națiuni”. El a vorbit în multe ocazii despre patriotism abordând și tema unității, a universalității și solidarității și atrăgând atenția asupra pericolului reprezentat de izolaționism și de naționalismul care poate duce la totalitarism.  

Tema patriotismului este aprofundată în ultima carte a Papei Ioan Paul al II-lea, Memorie şi identitate, publicată în 2005. Cartea îl provoacă pe cititor să se gândească la importanta problemă a găsirii semnificaţiilor istorice. „Trebuie să învăţăm să mergem la rădăcini”, scria papa. Un îndemn mereu actual!

Ignoranța și amnezia istorică sunt periculoase și ne pot duce rapid înapoi la totalitarism. Avem datoria de a-i învăța pe copii și tineri cum să distingă între patriotism și naționalism, între adevărații eroi și oportuniști, între martiri și impostori, între cuvinte și fapte cu sens și vorbe goale, între istoria reală și una ciuntită sau cosmetizată. 

Un curriculum educațional intitulat Iuliu Hossu – educația pentru valori autentice a fost realizat de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, în colaborare cu Liceul Greco-Catolic ,,Inochentie Micu” și Acțiunea Catolică din România. Pentru a citi despre acest proiect minunat, accesați linkul https://iuliuhossu.ro/curriculum-educational/.   

Monica Râpeanu


Actualitatea creştină, nr. 12/2025, Anul XXXVI, p. 16.

Show Buttons
Hide Buttons