9 iunie 2024 • DUMINICA A X-A D.P.A. • Sf. Efrem, diacon înv.; Sf. Fc. Maria a Harurilor
LECTURA I
Voi pune duşmănie între tine şi femeie, între descendenţa ta şi descendenţa ei.
Citire din cartea Genezei 3,9-15
După ce Adam a mâncat din pom, Domnul Dumnezeu l-a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?” El a răspuns: „Am auzit glasul tău în grădină şi mi-a fost frică, pentru că sunt gol, şi m-am ascuns”. Şi el a zis: „Cine ţi-a făcut cunoscut că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?” Omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat”. Domnul Dumnezeu i-a zis femeii: „De ce ai făcut aceasta?” Femeia i-a răspuns: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat”. Domnul Dumnezeu i-a zis şarpelui: „Fiindcă ai făcut aceasta, blestemat să fii mai mult decât toate animalele şi toate fiinţele câmpului; pe pântece să umbli şi ţărână să mănânci în toate zilele vieţii tale! Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între descendenţa ta şi descendenţa ei. Acesta îţi va pândi capul şi tu îi vei pândi călcâiul”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 129(130),1-2.3-4.5-6ab.7-8 (R.: 7b)
R.: La Domnul este îndurare şi belşug de mântuire.
Dintru adâncuri strig către tine, Doamne,
Doamne, ascultă glasul meu!
Pleacă-ţi urechea ta la glasul rugăciunii mele! R.
Dacă te-ai uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine ar mai putea să stea în faţa ta?
La tine însă este iertare,
şi ne temem de tine. R.
Eu nădăjduiesc în Domnul;
sufletul meu speră în cuvântul său.
Sufletul meu îl aşteaptă pe Domnul
mai mult decât aşteaptă străjerii ivirea zorilor. R.
Să nădăjduiască Israel în Domnul,
căci la Domnul este îndurare şi belşug de mântuire!
El îl va mântui pe Israel de toate fărădelegile sale. R.
LECTURA A II-A
Am crezut, de aceea am vorbit.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 4,13-5,1
Fraţilor, având acelaşi duh al credinţei, după cum este scris: „Am crezut, de aceea am vorbit”, credem şi noi şi de aceea vorbim, ştiind că cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia şi pe noi împreună cu Isus şi ne va aşeza lângă el împreună cu voi. De fapt, toate sunt pentru voi, pentru ca, înmulţindu-se harul, să sporească aducerea de mulţumire prin cât mai mulţi spre gloria lui Dumnezeu. De aceea noi nu ne descurajăm, dimpotrivă, dacă omul nostru din afară se distruge, cel interior se înnoieşte din zi în zi, căci suferinţa noastră scurtă şi uşoară ne aduce un belşug nemărginit al gloriei veşnice, pentru că noi nu căutăm cele care se văd, dar cele care nu se văd, căci cele care se văd sunt temporare, pe când cele care nu se văd sunt veşnice. Ştim că dacă locuinţa pământească, cortul nostru, se desface, avem o locuinţă de la Dumnezeu, o locuinţă nefăcută de mână de om, veşnică, în ceruri.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
In 12,31b-32
(Aleluia) „Acum conducătorul acestei lumi va fi aruncat afară, iar eu, când voi fi înălţat de pe pământ, îi voi atrage pe toţi la mine”, spune Domnul. (Aleluia)
EVANGHELIA
Dacă Satana se ridică împotriva lui însuşi şi este dezbinat, nu poate să se menţină, ci s-a terminat cu el.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 3,20-35
În acel timp, Isus a venit în casă, şi mulţimea s-a adunat din nou, încât nu mai puteau nici să mănânce pâine. Când au auzit ai săi, au venit să-l ia, căci spuneau că şi-a ieşit din fire. Iar cărturarii care coborâseră din Ierusalim spuneau: „Îl are pe Beelzebul!” şi: „Cu ajutorul căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli”. Dar el, chemându-i, le vorbea în parabole: „Cum poate Satana să-l scoată pe Satana? Dacă o împărăţie este dezbinată în sine, împărăţia aceea nu poate dăinui, iar dacă o casă este dezbinată în sine, casa aceea nu va putea dăinui. Deci, dacă Satana se ridică împotriva lui însuşi şi este dezbinat, nu poate să se menţină, ci s-a terminat cu el. Nimeni nu poate să intre în casa unui om puternic şi să-i jefuiască lucrurile dacă, mai întâi, nu-l leagă pe cel puternic; atunci îi va jefui casa. Adevăr vă spun că toate le vor fi iertate fiilor oamenilor: păcatele şi blasfemiile, oricâte blasfemii ar fi zis, dar, dacă cineva ar zice blasfemii împotriva Duhului Sfânt, nu va avea iertare niciodată, ci va fi vinovat de un păcat veşnic”. Pentru că spuneau: „Are un duh necurat!” Au venit mama şi fraţii lui şi, stând afară, au trimis la el ca să-l cheme. Mulţimea era aşezată în jurul lui şi i-au spus: „Iată, mama ta şi fraţii tăi te caută afară!” Iar el, răspunzând, le-a zis: „Cine este mama mea şi cine sunt fraţii mei?” Şi, rotindu-şi privirea peste cei aşezaţi în jurul lui, a spus: „Iată mama mea şi fraţii mei! Oricine face voinţa lui Dumnezeu, acela îmi este frate şi soră şi mamă”.
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
În acel timp, Isus a intrat într-o casă, unde din nou s-au adunat atât de mulţi oameni, încât el şi ucenicii săi nu mai puteau nici măcar să mănânce. Auzind ai săi, s-au dus să-l scoată de acolo căci îşi ziceau: „Şi-a ieşit din minţi”. Cărturarii veniţi de la Ierusalim spuneau: „Îl are pe Belzebut; cu căpetenia diavolilor scoate pe diavoli”. Isus i-a chemat la el şi li s-a adresat în parabole: „Cum poate Satana să îl scoată pe Satana? Dacă o împărăţie se dezbină, nu se mai poate menţine…” (Mc 3,20-35).
Odată cu duminica Rusaliilor s-a încheiat timpul pascal, timp în care, prin credinţă, am retrăit alături de Isus Cristos dăruirea de sine, moartea şi învierea sa glorioasă, înălţarea sa la dreapta Tatălui, de unde, prin intermediul Duhului Sfânt, îşi continuă lucrarea în Biserică şi în lume.
În această duminică ne reîntâlnim cu Isus Cristos în ipostaza de vestitor şi înfăptuitor al Împărăţiei lui Dumnezeu. El îşi începuse activitatea publică imediat după Botezul primit în râul Iordan. Activitatea lui, desfăşurată în mod deosebit în regiunea nordică a Israelului, mai precis în Galileea, consta în predicile şi în minunile care revelau voinţa lui Dumnezeu de a instaura Împărăţia Sa în detrimentul împărăţiei satanei (cf. Lc 4,6). Or, fragmentul evanghelic al acestei duminici ne prezintă tocmai reacţia unor rude de ale lui Isus care au venit în locul în care se afla cu ucenicii săi pentru ca să-l scoată de acolo căci îşi ziceau: „Şi-a ieşit din minţi” (Mc 3,21). Atitudinea acestor rude seamănă cu cea a cărturarilor veniţi de la Ierusalim pentru a-l observa mai îndeaproape pe Cel a cărui faimă ajunsese până în capitală şi care nu au înţeles nimic altceva din cele ce auzeau şi vedeau la Isus, decât că „îl are pe Belzebut; cu căpetenia diavolilor scoate pe diavoli”(Mc 3,22.30). O astfel de reacţie este cât se poate de neaşteptată de la nişte apropiaţi de-ai lui Isus, alături de care a crescut şi a muncit sau de la nişte „experţi”, veniţi să evalueze în numele şi prin puterea cui predică şi săvârşeşte El acele minuni ieşite din comun. Răspunsul lui Isus, pe cât este de simplu şi de logic, pe atât este de acuzator. El acţionează în virtutea Duhului lui Dumnezeu şi dacă cei apropiaţi ori „experţii” Sinedriului nu reuşesc să recunoască în lucrarea Lui prezenţa acestui Duh, ba chiar o confundă cu o lucrare diabolică, comit un păcat de neiertat. Lectura şi aprecierea lor greşită nu face decât să îi ţină în afară (Mc 3,31) de acea intimitatea familială şi fraternă pe care Împărăţia lui Dumnezeu era menită să o creeze. Drept care, atât rudele, în frunte cu mama Sa, cât şi cei care îl ascultă, inclusiv cei trimişi de la Ierusalim, pot intra în aceasta intimitate numai cu condiţia de a face voinţa lui Dumnezeu (Mc 3,35). Aşadar, împlinirea voinţei lui Dumnezeu instaurează un raport profund cu Isus, un raport care nu poate fi realizat decât cu un frate, cu o soră sau cu o mamă.
Această pagină evanghelică scoate în evidenţă importanţa opţiunii pe care orice om trebuie să o facă faţă de Isus ce i se revelează. Pentru sau împotriva lui Isus? În această situaţie nu există cale de mijloc (cf. Mt 12,30). Drama multor contemporani de ai lui Isus este aceea de a fi desconsiderat semnele care îi atestau identitatea şi misiunea. Din păcate, ea poate fi şi drama noastră. În schimb, celor care îl caută pe Dumnezeu în simplitatea inimii, Isus li se revelează drept călăuză şi prieten, capabil să potolească orice sete de Dumnezeu.
Pr. dr. Tarciziu Şerban
Calendarul săptămânii 9-16 iunie 2024
9 D DUMINICA X D.P.A.; Sf. Efrem, diacon înv.; Sf. Fc. Maria a Harurilor
10 L Sf. Diana, fc.; Fer. Ioan Dominici, clg
11 M Ss. Barnaba, ap. **; Ioan de Facundo, pr.; Fer. Iolanda, clg.
12 M Sf. Gaspar, pr.
13 J Sf. Anton de Padova, pr. înv. **
14 V Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, profet
15 S Ss. Amos, profet; Abraham, clg.
16 D DUMINICA XI D.P.A.; Ss. Benone, ep.; Iudita, văduvă, m.
Gândul săptămânii
“A-L ignora pe Dumnezeu înseamnă a cultiva incoerenţa.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
