9 august 2020 • DUMINICA A XIX-A D.P.A. • Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), fc. m., patr. a Europei
LECTURA I
Ieşi şi stai pe munte în calea Domnului!
Citire din cartea întâi a Regilor 19,9a.11-13a
În zilele acelea, Ilie a ajuns la muntele lui Dumnezeu, Horeb, la peşteră, şi a adormit acolo; şi, iată, a fost adresat un cuvânt al Domnului către el. Domnul i-a zis: “Ieşi şi stai pe munte în faţa Domnului, deoarece, iată, Domnul e pe punctul să treacă!” Atunci a fost un vânt mare şi puternic, să rupă munţii şi să despice stâncile în faţa Domnului; dar nu era în vânt Domnul. După vânt a fost un cutremur de pământ; dar nu era în cutremur Domnul. După cutremur a fost un foc; dar nu era în foc Domnul; după foc a fost un sunet de linişte adâncă. Când l-a auzit Ilie, şi-a acoperit faţa cu mantaua, a ieşit şi a stat la intrarea peşterii.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 84(85),9ab-10.11-12.13-14 (R.: 8)
R.: Arată-ne, Doamne, îndurarea ta şi dă-ne mântuirea ta!
Voi asculta ce zice Domnul Dumnezeu:
El vorbeşte de pace poporului său şi credincioşilor săi.
Mântuirea este aproape de cei care se tem de el
şi gloria lui va locui pe pământul nostru. R.
Îndurarea şi adevărul se vor întâlni,
dreptatea şi pacea se vor îmbrăţişa;
adevărul va răsări din pământ
şi dreptatea va coborî din ceruri. R.
Domnul îşi va revărsa bunătatea
şi pământul îşi va aduce roadele sale.
Dreptatea va merge înaintea lui
şi-i va călăuzi paşii pe cale. R.
LECTURA A II-A
Aş dori să fiu eu însumi anatema de la Cristos pentru fraţii mei.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 9,1-5
Fraţilor, spun adevărul în Cristos, nu mint. Martoră îmi este conştiinţa în Duhul Sfânt. Mare îmi este întristarea şi nesfârşit chinul în inima mea. Căci aş dori să fiu eu însumi anatema de la Cristos pentru fraţii mei, rudele mele după trup. Aceştia sunt israeliţi, ale lor sunt înfierea şi gloria, alianţele şi Legea, cultul şi promisiunile; ai lor sunt patriarhii şi din ei vine, după trup, Cristos, care este deasupra tuturor, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Ps 129(130),5
(Aleluia) Eu nădăjduiesc în Domnul; sufletul meu speră în cuvântul său. (Aleluia)
EVANGHELIA
Porunceşte să vin la tine pe apă!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 14,22-33
În acel timp, după ce Isus a săturat mulţimile, îndată i-a zorit pe discipoli să urce în barcă şi să meargă înaintea lui pe ţărmul celălalt, până ce el va da drumul mulţimilor. După ce a dat drumul mulţimilor, s-a urcat pe munte singur, ca să se roage. Când s-a înserat, era acolo singur. Barca se îndepărtase deja de uscat, la mai multe stadii, zguduită de valuri, deoarece vântul le era împotrivă. Pe la straja a patra din noapte, Isus a venit la ei, umblând pe mare. Văzându-l că merge pe mare, discipolii s-au tulburat, spunând că este o fantasmă şi, de frică, au început să strige. Dar Isus le-a vorbit îndată: “Curaj! Eu sunt, nu vă temeţi!” Atunci Petru, răspunzând, i-a zis: “Doamne, dacă eşti tu, porunceşte să vin la tine pe apă!” El i-a zis: “Vino!” Coborând din barcă, Petru a început să umble pe apă şi a venit spre Isus. Dar, văzând vântul puternic, s-a înspăimântat şi, pentru că a început să se scufunde, a strigat: “Doamne, salvează-mă!” Îndată Isus a întins mâna, l-a apucat şi i-a zis: “Om cu puţină credinţă, de ce te-ai îndoit?” Când s-a urcat în barcă, vântul a încetat, iar cei care se aflau în barcă l-au adorat spunând: “Cu adevărat eşti Fiul lui Dumnezeu!”
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Episodul evanghelic al acestei duminici se situează în continuarea celui de duminica trecută, care ni-L prezenta pe Isus venit într-un ţinut pustiu ca să fie singur. Mântuitorul nu a avut parte de momentele de singurătate pe care şi le-a dorit întrucât o mulţime de oameni L-a întâmpinat. Mila pe care i-au stârnit-o acei oameni L-a condus pe Isus să-i vindece pe cei bolnavi şi, la apusul soarelui, să-i hrăneacă cu doar cele cinci pâini şi doi peşti pe care apostolii le-au oferit.
Or, fragmenul evaghelic de astăzi ni-L prezintă pe Cristos într-o ipostază mai puţin obişnuită. Într-adevăr, după ce le-a poruncit ucenicilor să se urce în barcă şi să treacă pe celălalt ţărm al mării şi a dat drumul mulţimii, Isus s-a urcat, mai întâi, pe munte ca să se roage, iar mai apoi, spre ziuă, s-a apropiat de barca ucenicilor, zguduită de valurile agitate, umblând pe mare.
Această ipostază enigmatică a lui Isus, care merge pe mare, provoacă în noi nenumărate întrebări: Cum e posibilă o astfel de deplasare? De ce Sfântul Petru a putut să păşească pe apă atâta timp cât s-a încrezut în cuvântul lui Isus care l-a chemat la el, iar în momentul în care a încolţit într-însul îndoiala a început să se scufunde? Ce vrea, de fapt, evanghelistul să ne trasmită cu acest episod? Mai multe elemente din text ne sugerează un cadru care aminteşte contextul pascal atât al Vechiului Testament (Isus, asemenea lui Moise, se îngrijeşte de popor şi-l hrăneşte în pustiu sau îi salvează din mare pe cei ameninţaţi, ca la Marea Roşie), cât şi al Noului Testament (Isus, purtând trăsăturile învierii, nu mai poartă condiţionările spaţiale ori gravitaţionale şi păşeşte triumfător peste valurile mării învolburate sau salvează şi conduce Biserica – simbolizată de barca în care se află ucenicii). În plus, incidentul afundării în valuri a lui Petru din cauza necredinţei sugerează dificultatea cu care mai târziu vor accepta apostolii realitatea şi lucrarea salvatoare a lui Isus Cristos înviat. Cu alte cuvinte, Sfântul Matei ne invită la o lectură în cheie pascală a acestor întâmplări din viaţa lui Isus, lectură ce ne va fi utilă şi nouă în situaţiile dificile ale vieţii noastre. Într-adevăr, adesea, viaţa noastră seamănă cu o rătăcire în pustiu sau cu o călătorie pe o mare agitată. Cine ar putea fi acela care să ne vină în întâmpinare şi să readucă în viaţa noastră pacea? În prima lectură de astăzi, care relatează experienţa întâlnirii profetului Ilie cu Dumnezeu, autorul cărţii ne spune că: Domnul nu era în furtună,… nu era în foc,… nu era în cutremur, ci în foşnetul unei dulci adieri de vânt.
Sfântul Paul, în lectura a doua de astăzi, traversează o experienţă tulburătoare: se preocupă de mântuirea poporului evreu din care provine, depozitarul profeţiilor şi al făgăduinţelor, dar care nu recunoaşte în Isus pe Mesia. Mântuirea, totuşi, vine de la Domnul. Lui nu-i rămâne decât să strige ca şi Petru: Doamne, salvează-mă!
Pr. dr. Tarciziu Şerban
Calendarul săptămânii 9-16 august 2020
9 D DUMINICA A XIX-A DE PESTE AN; Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), fc. m., patr. a Europei
10 L Sf. Laurențiu, Diacon M.
11 M Ss. Clara, fc. **; Suzana, m.
12 M Sf. Ioana Francisca de Chantal, clg. *
13 J Ss. Ponțian, pp. m. și Hipolit, pr. m. *; Ioan Berchmans, student
14 V Sf. Maximilian Maria Kolbe, pr. m. **
15 S ADORMIREA MAICII DOMNULUI; Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, clg.
16 D DUMINICA A XX-A DE PESTE AN; Ss. Ștefan, rege,; Rochus, pelerin
Gândul săptămânii
“O singură ambiţie este legitimă: aceea de a fi mai buni.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2020 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
