7 aprilie 2019 • DUMINICA V DIN POST • Sf. Ioan Baptist de la Salle, pr.
LECTURA I
Iată, pe toate le voi face noi şi poporului meu îi voi da să bea!
Citire din cartea profetului Isaia 43,16-21
Aşa vorbeşte Domnul cel care stabileşte un drum în mare şi o cărare în ape puternice, care scoate carul şi călăreţul, armata şi pe cei tari: ei zac împreună şi nu se vor ridica; au trecut, s-au stins ca fitilul. “Nu vă mai amintiţi de cele dinainte şi nu vă mai gândiţi la cele din vechime! Iată, eu fac un lucru nou: încolţeşte, nu-l recunoaşteţi? Voi stabili un drum în pustiu şi râuri în ţinutul uscat. Mă vor glorifica animalele câmpului, şacalii şi puii de struţ, pentru că voi da apă în pustiu, râuri, în ţinutul uscat, ca să dau de băut poporului meu, alesului meu. Acest popor pe care l-am plăsmuit va vesti lauda mea”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 125(126),1-6 (R.: 3)
R.: Lucruri mari a făcut Domnul pentru noi, şi suntem plini de bucurie.
Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie,
ni se părea că visăm.
Atunci, gura ni s-a umplut de strigăte de bucurie
şi limba, de cântări de veselie. R.
Atunci se spunea printre neamuri:
“Lucruri mari a făcut Domnul pentru ei”.
Lucruri mari a făcut Domnul pentru noi,
şi suntem plini de bucurie. R.
Întoarce, Doamne, captivitatea noastră,
ca pâraiele în Negheb!
Cei ce seamănă cu lacrimi
vor secera cu strigăte de bucurie. R.
Plecând, mergeau şi plângeau
aruncând în pământ sămânţa;
venind, se întorceau cu strigăte de veselie,
purtându-şi snopii. R.
LECTURA A II-A
De dragul lui Cristos le-am pierdut pe toate şi le consider gunoi ca să fiu conformat cu el în moarte.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Filipeni 3,8-14
Fraţilor, de acum consider că toate sunt o pierdere în comparaţie cu superioritatea cunoaşterii lui Cristos Isus Domnul meu. De dragul lui am pierdut toate şi le consider gunoi ca să-l câştig pe Cristos şi să mă aflu în el, fără a avea justificarea mea proprie, care vine din Lege, ci pe aceea care vine din credinţa în Cristos, justificarea ce vine de la Dumnezeu, bazată pe credinţă. Pe el vreau să-l cunosc şi puterea învierii lui şi comuniunea cu pătimirile sale, fiind conformat cu el în moarte, doar voi ajunge cumva la învierea din morţi. Nu că aş fi dobândit deja aceasta sau aş fi ajuns la desăvârşire, dar mă străduiesc s-o cuceresc, aşa cum am fost şi eu cucerit de Cristos Isus. Fraţilor, eu nu consider că l-aş fi cucerit, dar un singur lucru fac: uit cele din urma mea şi mă avânt către cele dinainte. Urmăresc scopul, răsplata chemării de sus a lui Dumnezeu, în Cristos Isus.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Cf. Il 2,12a.13c
“Întoarceţi-vă la mine din toată inima, spune Domnul, căci eu sunt milostiv şi îndurător!”
EVANGHELIA
Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 8,1-11
În acel timp, Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor. Dar în zori a venit din nou la templu şi tot poporul venea la el, iar el, fiind aşezat, îi învăţa. Cărturarii şi fariseii au adus o femeie prinsă în adulter şi, punând-o la mijloc, i-au zis: “Învăţătorule, această femeie a fost surprinsă asupra faptului de adulter. Moise ne-a poruncit în Lege ca pe astfel de femei să le batem cu pietre. Dar tu, ce zici?” Însă spuneau aceasta ispitindu-l, ca să aibă de ce să-l acuze. Dar Isus, aplecându-se, scria cu degetul pe pământ. Întrucât continuau să-l întrebe, s-a ridicat şi le-a spus: “Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea!” Şi, aplecându-se din nou, scria pe pământ. Când au auzit, au plecat unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni. El a rămas singur, iar femeia era în mijloc. Isus s-a ridicat şi i-a spus: “Femeie, unde sunt ei? Nu te-a condamnat nimeni?” Ea i-a zis: “Nimeni, Doamne”. Isus i-a spus: “Nici eu nu te condamn; mergi, de acum să nu mai păcătuieşti!”
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Cel care citeşte textele acestei a cincea duminici a Postului Mare se descoperă, poate mai mult ca oricând, un spectator ce asistă la evenimente inedite, evenimente care îl surprind în mod admirativ.
Nu pot să nu îl impresioneze, de exemplu, evenimentele descrise în prima lectură. Acolo Dumnezeu este prezentat ca intervenind în favoarea grupului de fugari care, sub conducerea lui Moise, încearcă să scape de armata egipteană pornită în urmărirea lui. Or, în momentul cel mai critic, în care nu se mai poate gândi nicio strategie de scăpare, are loc un adevărat spectacol: Domnul croieşte un drum prin mare şi o cărare prin mijlocul apelor puternice şi tot El nimiceşte carele de război, oştirea şi pe războinicii viteji, iar poporul eliberat trăieşte sentimentul unei adevărate renaşteri. Într-adevăr, Dumnezeu nu se mulţumeşte să repare trecutul. Profetul Isaia ne asigură că lucrarea extraordinară a lui Dumnezeu este, practic, înfăptuirea unei creaţii complet înnoite.
Şi mai impresionantă, poate, este intervenţia lui Isus în favoarea unei femei care, surprinsă în păcatul de adulter, este condamnată, potrivit Legii (Lev 20,10), să fie ucisă cu pietre. Soarta ei era, aşadar, pecetluită. Dacă mulţimea care o conducea la locul de execuţie se opreşte lângă Isus şi îi cere părerea cu privire la femeie, o face nu pentru că ar avea dubii cu privire la gravitatea păcatului sau la pedeapsa ce ar trebui să-i fie administrată, ci pentru a încerca să smulgă de la El un eventual răspuns care L-ar compromite, în situaţia în care i-ar lua apărarea acelei nenorocite. Răspunsul lui Isus, însă, este cât se poate de „spectaculos”. Fără să dea imediat curs întrebărilor insistente ale acuzatorilor şi aplecându-se să scrie (oare ce?) pe pământ, Isus creează un suspans deosebit de tensionat care pregăteşte momentul al doilea, „lovitura de graţie”. Prin răspunsul său – Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea… – Isus îi obligă pe acuzatori ca, înainte de a da un verdict şi de a-l pune în aplicare, ei înşişi să-şi examineze conştiinţele şi să vadă dacă nu cumva se descoperă cu vreo vinovăţie la fel de gravă sau poate chiar mai gravă decât cea pe care o condamnă la alţii. Ceea ce a urmat confirmă această supoziţie: Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au retras unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni… Cât despre femeie, putem spune că ceea ce a făcut Isus pentru ea echivalează cu o înnoire totală. Într-adevăr, ce a simţit oare în adâncul sufletului ei atunci când a auzit din gura Mântuitorului: Nu te-a condamnat nimeni? … Nici eu nu te condamn. Mergi, şi de acum să nu mai păcătuieşti… De bună seamă o adâncă mângâiere, deşi Sfânta Evanghelie nu ne-o spune. O mărturie, totuşi, ne este oferită în acest sens de lectura a doua a acestei duminici. După ce la rândul său a gustat din plin mângâierea iertării şi a înnoirii oferite de Isus Cristos, Sfântul Paul va ajunge să spună că: toate, care mai înainte erau pentru mine câştiguri, acum le socotesc că sunt ca o pierdere faţă de înălţimea cunoaşterii lui Cristos Isus, Domnul meu. Pentru el am renunţat la toate şi le consider drept gunoaie, pentru ca să-l pot câştiga pe Cristos, în care Dumnezeu mă va îndreptăţi… Pe el vreau să-l cunosc şi puterea învierii lui, să fiu părtaş la suferinţele pătimirii lui şi să mă asemăn cu el întru moarte, în speranţa că voi putea ajunge la învierea din morţi.
Timpul Postului Mare se vrea a fi momentul privilegiat în care suntem invitaţi să-L redescoperim pe Dumnezeu şi lucrarea lui salvatoare – de cele mai multe ori imprevizibilă şi cât se poate de „spectaculoasă” – săvârşită, prin Isus Cristos, în favoarea noastră a celor care ne punem încrederea în El. Un astfel de exerciţiu nu poate decât să ne întărească ataşamentul faţă de El.
Pr. dr. Tarciziu Şerban
Sfântul săptămânii
Liduina (1380-1433)
S-a născut la Schiedam, Olanda, din părinți săraci, fiind singura fată din 10 copii. La vârsta de 15 ani, a avut un accident la patinoar care i-a provocat o coastă ruptă și probabil leziuni interne. A căzut la pat și a rămas imobilizată timp de 38 de ani, suferind dureri cumplite. Își acceptă suferința și își petrece timpul meditând, rugându-se, îndrumând pe cei care veneau de departe să-i ceară sfatul. Au loc minuni. Se spune că de la un moment dat s-a hrănit numai cu Euharistia.
A fost canonizată în anul 1890 de către Papa Leon al XIII-lea.
Calendarul săptămânii 7-14 aprilie 2019
7 D † DUMINICA V DIN POST; Sf. Ioan Baptist de la Salle, pr.
8 L Ss. Iulia Billiart, clg.; Dionisiu, ep.
9 M Fer. Ubald, clg.
10 M Ss. Apoloniu, pr. m.; Macarie
11 J Ss. Stanislau, ep. m. (*); Gemma Galgani, fc.
12 V Ss. Sava, Gotul, m. (*); Iuliu I, pp. m.
13 S Sf. Martin, pp. m. (*)
14 D † DUMINICA FLORIILOR; Ss. Tiburțiu, Valerian și Maxim, m.; Liduina, fc.; Fer. Isabela, fc. m.
Gândul săptămânii
“Adevărata iubire nu vorbeşte despre sine, adevărata iubire este cea care nu are nevoie să fie numită pentru a fi recunoscută.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2019 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
