5 martie 2023 • DUMINICA A II-A DIN POST • Ss. Luciu I, pp.; Teofil, ep.; Adrian din Cezareea, m.
LECTURA I
Chemarea lui Abraham, părintele poporului lui Dumnezeu.
Citire din cartea Genezei 12,1-4a
În zilele acelea, Domnul i-a spus lui Abram: “Ieşi din ţara ta şi din neamul tău şi din casa tatălui tău spre ţara pe care ţi-o voi arăta! Voi face din tine un neam mare, te voi binecuvânta şi voi face mare numele tău; şi vei fi o binecuvântare. Îi voi binecuvânta pe cei care te vor binecuvânta, iar pe cei care te vor blestema îi voi blestema. Şi prin tine vor fi binecuvântate toate familiile pământului”. Abram a plecat, după cum i-a spus Domnul.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 32(33),4-5.18-19.20 şi 22 (R.: 22)
R.: Fie, Doamne, mila ta asupra noastră, precum şi noi am sperat în tine!
Drept este cuvântul Domnului
şi toate lucrările sale sunt vrednice de crezare.
El iubeşte dreptatea şi judecata;
pământul este plin de bunătatea Domnului. R.
Iată, ochii Domnului sunt îndreptaţi
spre cei care se tem de el,
spre cei care nădăjduiesc în mila lui,
ca să scape de la moarte sufletul lor
şi să-i hrănească în timp de foamete! R.
Sufletul nostru îl aşteaptă pe Domnul;
pentru că el este scutul şi apărătorul nostru.
Fie, Doamne, mila ta asupra noastră,
precum şi noi am sperat în tine! R.
LECTURA A II-A
Dumnezeu ne-a mântuit şi ne-a chemat cu o chemare sfântă.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Timotei 1,8b-10
Preaiubitule, suferă împreună cu mine pentru evanghelie după puterea lui Dumnezeu, cel care ne-a mântuit şi ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci pentru planul său şi pentru harul pe care ni l-a dat în Cristos Isus mai înainte de începutul veacurilor, dar care acum a fost descoperit prin arătarea Mântuitorului nostru Isus Cristos, care a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Mt 17,5cd
Glasul Tatălui din nor spunea: “Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!”
EVANGHELIA
Faţa lui strălucea ca soarele.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 17,1-9
În acel timp, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt şi i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor: faţa lui a strălucit ca soarele şi hainele lui au devenit albe ca lumina. Şi iată că le-au apărut Moise şi Ilie, care vorbeau cu Isus! Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: “Doamne, e bine că suntem aici! Dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie”. Pe când mai vorbea încă, iată că i-a învăluit un nor luminos şi iată că un glas din nor spunea: “Acesta este Fiul meu cel iubit, în care este mulţumirea mea; ascultaţi de el!” Auzind, discipolii au căzut cu faţa la pământ şi s-au înspăimântat foarte mult. Dar, venind Isus, şi atingându-i, le-a zis: “Ridicaţi-vă şi nu vă temeţi!” Ridicându-şi ochii, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur. Pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit: “Să nu spuneţi nimănui ceea ce aţi văzut până când Fiul Omului nu va fi înviat din morţi!”
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
În cea de-a doua duminică a postului mare liturgia cuvântului ne invită să străbatem, alături de principalii protagonişti ai lecturilor, un drum la capătul căruia ne aşteaptă o descoperire.
Prima lectură îl are protagonist pe Abraham căruia Dumnezeu îi cere, într-o zi, să-şi părăsească şi ţara şi familia şi să meargă în ţara pe care El i-o va arăta. La capătul drumului pe Abraham urma să-l aşteaptă o răsplată nesperat de mare: va deveni părintele unui popor mare, va fi copleşit de binecuvântări de către Dumnezeu şi va deveni el însuşi izvor de binecuvântare pentru toate popoarele. O astfel de promisiune e cât se poate de tentantă pentru un om lipsit de urmaşi. Însă, niciun om nu ar pleca în necunoscut fără un minim de asigurare: unde se află acea ţară şi mai ales ce eforturi ar presupune o astfel de călătorie (dat fiind că Abraham avea, în acel moment, 75 de ani). Or, autorul cărţii Genezei, ne spune simplu că: Abraham a plecat precum i-a spus Domnul. Prin urmare, drumul în care se angajează Abraham presupune în egală măsură un act de credinţă faţă de Cel care l-a chemat şi un angajament care, însoţit de binecuvântarea lui Dumnezeu, va transforma imposibilul în posibil, nerodnicia în rodnicie, blestemul în binecuvântare.
La rândul ei, lectura a doua ne prezintă o „invitaţie la drum” pe care sfântul Paul i-o adresează ucenicului său Timotei: ia parte cu mine la suferinţă pentru vestirea evangheliei, bizuindu-te pe puterea lui Dumnezeu. El ne-a mântuit şi ne-a dat o sfântă chemare, întemeiată… pe hotărârea harului său. Acest har ne-a fost dat în Cristos Isus… [atunci când] a distrus moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin vestirea evangheliei. Cu alte cuvinte, angajamentul de a vesti (fie şi numai prin fapte) evanghelia obţine o victorie imporantă împotriva morţii şi o manifestare strălucită a vieţii şi a nemurii.
Şi fragmentul evanghelic al acestei duminici descrie un drum pe care îl străbat, alături de Isus, trei dintre apostolii Săi cei mai apropiaţi: Petru, Iacob şi Ioan. Drumul lor către vârful unui munte înalt este anevoios. Dar, odată ajunşi, ei au parte de o revelaţie surprinzătoare. Lumina strălucitoare care învăluie chipul şi hainele Învăţătorului, prezenţa lui Moise şi a lui Ilie şi mai ales Glasul ce răsună din norul luminos devăluie faptul că Isus este Fiul preaiubit al Tatălui; că Tatăl îşi află în El toată bucuria; că pe El toţi ucenicii trebuie să-l asculte. Aşadar, toate aceste aspecte ale identităţii lui Isus Cristos sunt reveleţii pe care cineva le obţine la capătul unui drum (adesea foarte anevoios).
Timpul Postului Mare ne invită pe toţi la un drum, la un itinerar de descoperire a identităţii lui Isus: Cine este El? În ce constă viaţa cea nouă pe care El ne-o propune? Apostolii care l-au însoţit pe munte, au înţeles toate aceste lucruri şi au putut vorbi despre ele numai după ce Fiul Omului a înviat din morţi. Spre acest capăt ne îndreptăm şi noi, ajutându-ne de meditarea textelor biblice propuse în acest timp liturgic, de participarea la celebrările liturgice, de rugăciune, de sfânta spovadă şi sfânta împărtăşanie.
Pr. dr. Tarciziu Şerban
Calendarul săptămânii 5-12 martie 2023
5 D DUMINICA A II-A DIN POST; Ss. Luciu I, pp.; Teofil, ep.; Adrian din Cezareea, m.
6 L Sf. Coletta, fc.; Fer. Roza din Viterbo, fc.
7 M Ss. Perpetua și Felicitas, m. (*)
8 M Sf. Ioan al lui Dumnezeu, clg. (*)
9 J Cei 40 de Ss. ostași capadocieni, m. (*); Sf. Francisca Romana, clg. (*)
10 V Sf. Simpliciu, pp.
11 S Sf. Constantin, rege m.
12 D DUMINICA A III-A DIN POST; Ss. Inocențiu I, pp.; Maximilian, m.
Gândul săptămânii
“Există oare lucruri mari şi mici atunci când faci totul din iubire pentru Dumnezeu şi numai pentru El?”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2023 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro