31 octombrie 2021 • DUMINICA A XXXI-A D.P.A. • Sf. Alfons Rodriguez, clg.
LECTURA I
Ascultă, Israele: să-l iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima!
Citire din cartea Deuteronomului 6,2-6
Moise a spus poporului, zicând: “Să te temi de Domnul Dumnezeul tău, ca să păzeşti toate hotărârile şi toate poruncile sale pe care eu ţi le dau, tu, fiul tău, fiul fiului tău, în toate zilele vieţii tale şi ca să ţi se lungească zilele! Ascultă, Israele, şi bagă de seamă să împlineşti, ca să-ţi fie bine şi să te înmulţeşti mult în ţara în care curge lapte şi miere, după cum ţi-a spus Domnul Dumnezeul părinţilor tăi: «Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din toată puterea ta! Să fie aceste cuvinte pe care ţi le poruncesc astăzi în inima ta!»”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 17(18),2b-3a.3bc-4.47 şi 51ab (R.: 2)
R.: Te iubesc, Doamne, tu eşti tăria mea!
Te iubesc, Doamne, tăria mea,
Doamne, stânca mea,
fortăreaţa mea şi eliberatorul meu. R.
Dumnezeul meu, stânca mea
în care mi-am căutat refugiu,
scutul meu, cornul mântuirii mele şi scăparea mea.
Îl invoc pe Domnul, cel vrednic de laudă,
şi sunt eliberat de duşmanii mei. R.
Viu este Domnul şi binecuvântată este stânca mea
şi preaînălţat este Dumnezeul mântuirii mele!
El dă mari izbânzi regelui său,
arată milostivire faţă de unsul său. R.
LECTURA A II-A
Isus, pentru că rămâne în veci, are o preoţie netrecătoare.
Citire din Scrisoarea către Evrei 7,23-28
Fraţilor, în vechea alianţă, erau mai mulţi cei care deveneau preoţi, pentru că moartea îi împiedica să dureze, dar el, pentru că rămâne în veci, are o preoţie netrecătoare. De aceea, el poate să mântuiască definitiv pe cei care se apropie prin el de Dumnezeu, căci este totdeauna viu pentru a interveni în favoarea lor. Într-adevăr, de un astfel de mare preot avem nevoie: sfânt, nevinovat, fără pată, separat de păcătoşi, mai presus de ceruri; el nu are nevoie, ca marii preoţi, să aducă jertfă în fiecare zi, mai întâi pentru păcatele proprii şi apoi pentru cele ale poporului: aceasta a făcut-o o dată pentru totdeauna, jertfindu-se pe sine însuşi. De fapt, Legea stabileşte ca mari preoţi oameni care au slăbiciuni, dar cuvântul jurământului, venit în urma Legii, îl constituie pe Fiul care este desăvârşit pentru totdeauna.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
In 14,23bc
(Aleluia) Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el, spune Domnul. (Aleluia)
EVANGHELIA
Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău! Să-l iubeşti pe aproapele tău!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,28b-34
În acel timp, unul dintre cărturari s-a apropiat de Isus şi l-a întrebat: “Care este prima dintre toate poruncile?” Isus i-a răspuns: “Prima este: «Ascultă, Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta!» A doua este aceasta: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!» Nu este nicio altă poruncă mai mare decât acestea”. Cărturarul i-a zis: “Bine, învăţătorule, adevărat ai spus că el este unul singur şi că nu este altul în afară de el şi a-l iubi pe el din toată inima, din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele”. Isus, văzând că a răspuns inteligent, i-a spus: “Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu îndrăznea să-l mai întrebe.
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Moise a dat poporului – ca să aibă viaţă lungă, să fie fericit, să se înmulţească şi apoi să intre în ţara în care curge lapte şi miere – două porunci: 1) să se teamă de Domnul Dumnezeu; şi 2) să-l iubească pe Domnul Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul şi din toate puterile (I). Teamă şi iubire. Nu înţeleg cum concilia Moise aceste două porunci, dar bănuiesc: era vorba de o teamă servilă, de sclav. Sclavul se teme de stăpânul său care îl poate pedepsi luându-i chiar şi ultimul lucru de care mai dispune, viaţa, slujindu-l de frica morţii cu toată fiinţa lui, poate ajunge să-l iubească, dacă stăpânul îl asigură că îi va păstra viaţa şi bunurile necesare vieţii. La fel şi poporul lui Moise, sclavul lui Iahve, dacă din frică pentru a nu-şi pierde viaţa, îl va sluji pe Domnul, şi-o va salva şi va primi cele necesare traiului pe pământul unde curge lapte şi miere, va fi fericit şi se va înmulţi, va dobândi bucuria vieţii şi aşa va ajunge să-l iubească pe Stăpânul a toate. Concluzia este clară: iubirea se naşte din frică.
În Noul Testament sfântul apostol şi evanghelist Ioan ne asigură clar că acolo unde este teamă, nu este iubire. Adevărata iubire nu se naşte din teamă. Prin urmare legile lui Moise sunt nedesăvârşite.
Isus a venit să desăvârşească Legea şi Profeţii. Conform învăţăturii lui Isus, iubirea nu se naşte din teamă, ci teama se naşte din iubire. Cine îl iubeşte pe Dumnezeu, fiindcă îl cunoaşte pe Dumnezeu-Iubire, se teme să nu-l supere prin păcat, fiindcă îl respectă ca pe Tatăl creator a toate. Răsplata fricii, născută din iubire ca dar al Duhului Sfânt, constă într-o intimitate paradisiacă cu Persoanele divine: Vom veni la el şi vom locui la el şi el va intra în împărăţia lui Dumnezeu. Prin urmare, Isus desfiinţează legea fricii servile promulgată de Moise, spunând că nicio lege nu este mai mare ca legea iubirii: Altă poruncă mai mare decât aceasta nu este. Ca urmare, autorul Scrisorii către Evrei susţine cu tot dreptul că arderile de tot şi jertfele, menite să uşureze condiţia de sclav, să atenueze frica, nu mai au valoare, fiindcă unica jertfă a iubirii, pe care a adus-o Isus în calitate de mare şi unic preot – jertfă şi jertfitor – o singură dată pentru totdeauna, în conformitate cu voinţa şi rânduiala Tatălui, a dat vieţii sensul unic spre Tatăl (II).
Păşind pe calea iubirii trasate de Isus prin jertfa crucii sale, ajungem la fericirea deplină, fiindcă numai iubirea ne îmbracă în haina naturii divine prin care putem intra în sala banchetului de nuntă a Mielului, adică în împărăţia veşnică a lui Dumnezeu, unde ne putem bucura de ceea ce ochiul nu poate vedea, urechea nu poate auzi şi la inima omului nu se poate sui pe acest pământ, fiindcă Dumnezeu a pregătit aleşilor săi bucurii supranaturale. Dacă ne străduim să păşim pe calea iubirii, cu sens unic spre Tatăl prin Cristos, iubire pe care Duhul Sfânt o revarsă în inimile noastre, putem gusta preludiul paradisului pe pământ în cele trei daruri ale sale: înţelepciune, înţelegere şi frica de Dumnezeu. Prin darul înţelepciunii ne delectăm în ştiinţa lui Dumnezeu pe care o descoperim în cuvântul său; prin darul înţelegerii ne bucurăm de pace cu toţi semenii; şi prin frica de Dumnezeu ne bucurăm de neprihănirea inimii: Fericiţi cei cu inima curată căci ei îl vor vedea pe Dumnezeu.
Anton DANCĂ, VADEMECUM. Consideraţii, pilde şi exemple pentru solemnităţi şi duminici. ANUL B
Calendarul săptămânii 31 octombrie – 7 noiembrie 2021
31 D DUMINICA A XXXI-A D.P.A.; Sf. Alfons Rodriguez, clg.
1 L TOȚI SFINȚII
2 M POMENIREA TUTUROR CREDINCIOȘILOR RĂPOSAȚI
3 M Ss. Martin de Porres, clg. *; Silvia, mamă
4 J Ss. Carol Borromeo, ep. **; Felix de Vallois, pustnic
5 V Sf. Grigore Lakota, ep. m.
6 S Sf. Leonard, pustnic
7 D DUMINICA A XXXII-A D.P.A.; Sf. Villibrord, ep.
Gândul săptămânii
“Cel ce nu se mortifică nu va ști să moară.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2021 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
