29 aprilie 2018 • DUMINICA 5 A PAŞTELUI • Sf. Ecaterina de Siena, fc. înv., patr. a Europei
LECTURA I
Le-a povestit cum l-a văzut pe drum pe Domnul.
Citire din Faptele Apostolilor 9,26-31
În zilele acelea, când a ajuns la Ierusalim, Saul a încercat să se alăture discipolilor, dar toţi se temeau de el, necrezând că este şi el discipol. Atunci Barnaba l-a luat şi l-a dus la apostoli şi le-a povestit cum l-a văzut pe drum pe Domnul, care i-a vorbit, şi cum a predicat cu îndrăzneală la Damasc în numele lui Isus. Iar el umbla în Ierusalim împreună cu ei, predicând cu îndrăzneală în numele Domnului. Vorbea şi discuta aprins şi cu eleniştii, dar aceştia căutau să-l ucidă. Când au aflat fraţii, l-au dus la Cezareea şi l-au trimis la Tars. Aşadar, Biserica se bucura de pace în toată Iudeea, Galileea şi Samaria; se consolida şi umbla în frica de Domnul şi creştea în număr prin mângâierea Duhului Sfânt.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 21(22),26b-27.28 şi 30.31-32 (R.: 26a)
R.: La tine, Doamne, este lauda mea în adunarea cea mare.
sau:
Aleluia.
Îmi voi împlini făgăduinţele în faţa celor ce se tem de el.
Cei sărmani vor mânca şi se vor sătura;
vor lăuda pe Domnul cei care îl caută:
“Inimile lor să trăiască în veci!” R.
Îşi vor aduce aminte
şi se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului,
se vor prosterna înaintea lui toate familiile neamurilor.
Vor mânca şi se vor prosterna înaintea lui toţi cei care dorm în pământ,
în faţa lui vor îngenunchea toţi cei care coboară în ţărână. Dar sufletul meu va trăi pentru el. R.
Descendenţa mea îl va sluji.
Se va povesti despre Domnul generaţiei viitoare
şi vor face cunoscută dreptatea lui
poporului care se va naşte:
“Domnul a făcut acestea!” R.
LECTURA A II-A
Aceasta este porunca lui: să credem şi să ne iubim!
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 3,18-24
Copii, să nu iubim numai cu vorba sau cu limba, ci cu fapta şi adevărul. Prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr: ne vom linişti inima înaintea lui pentru că, chiar dacă inima noastră ne acuză, Dumnezeu este mai mare decât inimile noastre şi cunoaşte toate. Iubiţilor, dacă inima noastră nu ne acuză, avem încredere în Dumnezeu şi orice i-am cere primim de la el pentru că păzim poruncile lui şi facem ceea ce îi este plăcut. Aceasta este porunca lui: să credem în numele Fiului său, Isus Cristos, şi să ne iubim unii pe alţii după cum ne-a dat poruncă. Cel care ţine poruncile lui rămâne în el şi el în acesta. Prin aceasta cunoaştem că rămâne în noi: după Duhul pe care ni l-a dat.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
In 15,4a.5b
(Aleluia) “Rămâneţi în mine şi eu în voi, spune Domnul. Cel care rămâne în mine acela aduce roade multe”. (Aleluia)
EVANGHELIA
Cel care rămâne în mine şi eu în el, acela aduce rod mult.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 15,1-8
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Eu sunt viţa cea adevărată, iar Tatăl meu este viticultorul. Orice mlădiţă care este în mine şi nu aduce rod, el o înlătură şi oricare aduce rod, o curăţă ca să aducă şi mai mult rod. Voi sunteţi deja curaţi, datorită cuvântului pe care vi l-am spus. Rămâneţi în mine, şi eu în voi! După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot la fel nici voi, dacă nu rămâneţi în mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel care rămâne în mine şi eu în el, acela aduce rod mult, pentru că fără mine nu puteţi face nimic. Dacă cineva nu rămâne în mine, este aruncat afară, la fel ca mlădiţa, şi se usucă; se adună, se aruncă în foc şi arde. Dacă rămâneţi în mine şi cuvintele mele rămân în voi, orice voiţi, cereţi şi vi se va face! În aceasta a fost glorificat Tatăl meu, ca să aduceţi rod şi să fiţi discipolii mei”.
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Cristos e viu! Ne-o atestă „rodul” pe care Viţa îl produce în noi, mlădiţele. E adevărat!
Nenumăratele mărturii referitoare la învierea din morţi a Domnului nostru Isus Cristos ne-au umplut de bucurie. Această bucurie devine şi mai mare pe măsură ce descoperim „efec-tele” ei asupra vieţilor noastre. Astfel, pentru a exprima realitatea Învierii Domnului dar şi forţa ei dătătoare de viaţă, textul evanghelic al acestei duminici o prezintă prin imaginea alego- rică a unei viţe-de-vie care face ca mlădiţele sale să dea rod. Esenţial pentru mlădiţă este să rămână profund legată de viţă şi să se lase curăţată de către Viticultor pentru ca rodul ei să fie tot mai bogat: Eu sunt viţa cea adevărată, iar Tatăl meu este viticultorul. Orice mlădiţă care nu aduce rod în mine, el o taie şi pe oricare aduce rod, o curăţă ca mai mult rod să aducă… Precum mlădiţa nu poate să aducă rod de la sine dacă nu rămâne în viţă, la fel nici voi, dacă nu rămâneţi în mine…
În ce constă, însă, „rodul” pe care „mlădiţele” ar fi să-l aducă?
Ceea ce noi aşteptăm cel mai mult de la Isus Cristos înviat este o înnoire totală a vieţii. Felul în care ne-am conceput şi ne-am orânduit noi viaţa s-a dovedit adesea fără sens şi fără frumuseţe au- tentică. Lectura a doua ne oferă câteva crâmpeie de frumuseţe şi de sens pentru vieţile noastre: Copiii mei, să nu iubim cu vorba, numai din gură, ci cu fapta şi cu adevărul. Din aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr: în faţa lui Dumnezeu ne vom linişti inima… Preaiubiţilor, dacă inima noastră nu ne osândeşte, avem îndrăzneală în faţa lui Dumnezeu. Şi orice am cere primim de la El, pentru că păzim poruncile Lui şi facem ceea ce este plăcut înaintea Lui. Şi aceasta este porunca lui Dumnezeu: să credem în numele Fiului său Isus Cristos şi să ne iubim unii pe alţii… Or, sfântul apostol Paul este prezentat de prima lectură ca fiind o astfel de mlădiţă care, din momentul în care „s-a lăsat altoit pe Viţă” a început să aducă rod deosebit de bogat în Biserica primară: Ajuns la Ierusalim, Saul încerca să se alăture ucenicilor, dar toţi se temeau de el, necrezând că este ucenic. Atunci Barnaba… l-a dus la apostoli şi le-a istorisit cum l-a văzut Saul pe Domnul pe cale şi cum i-a vorbit Domnul şi cu ce îndrăzneală a predicat la Damasc în numele lui Isus. Şi Saul a început să umble cu ei în Ierusalim predicând cu îndrăzneală în numele Domnului… Iar Biserica… avea pace, se zidea şi umbla în frica de Domnul şi sporea prin mângâierea în Duhul Sfânt.
Cine şi-ar fi imaginat vreodată că inima liniştită în faţa lui Dumnezeu este un rod şi totodată o dovadă a Învierii lui Isus Cristos? Inima nostră ne-o spune: Cristos a înviat cu adevărat!
Pr. dr. Tarciziu Şerban
Sfântul săptămânii
Antonin din Florenţa (1389-1459)
A primit la botez numele Anton. Antonin i s-a spus mai târziu datorită staturii mici şi sănătăţii fragile. A intrat în Ordinul Dominican. A fost hirotonit preot în 1413. A avut diferite misiuni în cadrul ordinului: vicar, vizitator superior în mai multe oraşe din Italia. În ciuda problemelor de sănătate a desfăşurat o bogată activitate administrativă şi spirituală. A scris şi numeroase opere, printre care se remarcă Summa moralis. A fost un om sensibil la problemele sociale din timpul său. Era căutat de mulţi vizitatori pentru a-i cere sfatul în chestiuni religioase, de drept, politică, economie. A fost numit Arhiepiscop de Florenţa, misiune pe care a îndeplinit-o timp de 13 ani, ca un păstor plin de bunătate şi umilinţă. A fost declarat sfânt de Papa Adrian al VI-lea în 1523.
Calendarul săptămânii 29 aprilie – 6 mai 2018
29 D DUMINICA 5 A PAŞTELUI; Sf. Ecaterina de Siena, fc. înv., patr. a Europei
30 L Ss. Pius al V-lea pp. *; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m.
1 M Ss. Iosif Muncitorul *; Ieremia, profet
2 M Ss. Atanasiu, ep. înv. **; Antonin din Florenţa, ep.
3 J SS. FILIP ŞI IACOB, AP.
4 V Sf. Florian, m.
5 S Ss. Anghel, clg. m.; Gottard, ep.
6 D DUMINICA 6 A PAŞTELUI; Ss. Dominic Savio; Benedicta, fc.; Petru Nolascus, clg.
Gândul săptămânii
“Poţi avea duşmani… tu însuţi n-ar trebui să fii duşmanul nimănui.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2018 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
