28 februarie 2021 • DUMINICA A II-A DIN POST • Sf. Roman, abate; Fer. Antonia, clg.
LECTURA I
Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Citire din cartea Genezei 22,1-2.9a.10-13.15-18
În zilele acelea, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Abraham şi i-a zis: “Abraham!” El a răspuns: “Iată-mă!” I-a zis: “Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care îl iubeşti, pe Isaac, şi du-te în ţinutul Moria şi adu-mi-l acolo ca ardere de tot pe un munte pe care ţi-l voi arăta eu!” Când au ajuns la locul pe care li-l spusese Dumnezeu, Abraham a zidit acolo altarul şi a aşezat lemnele. Abraham şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său. Atunci îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: “Abraham, Abraham!” El a spus: “Iată-mă!” Şi i-a zis: “Să nu-ţi ridici mâna asupra tânărului şi să nu-i faci niciun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu pentru mine!” Abraham şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, un berbec era în spatele lui, prins cu coarnele într‑un tufiş! Abraham s-a dus, a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. Îngerul Domnului l-a chemat din cer a doua oară pe Abraham şi i-a zis: “Mă jur pe mine însumi – oracolul Domnului – pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu, te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi descendenţa, ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării, şi descendenţa ta va stăpâni cetăţile duşmanilor săi. Prin descendenţa ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că ai ascultat de glasul meu”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 114-115(116),10 şi 15.16-17.18-19 (R.: 9)
R.: Voi umbla înaintea Domnului pe pământul celor vii.
Eu mi-am păstrat credinţa
chiar şi atunci când spuneam: “Sunt foarte umilit”.
Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea credincioşilor săi. R.
Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău,
eu, slujitorul tău şi fiul slujitoarei tale!
Tu ai desfăcut legăturile mele.
Îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului. R.
Voi împlini voturile făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său,
în curţile casei Domnului,
în mijlocul tău, Ierusalime! R.
LECTURA A II-A
Dumnezeu nu l-a cruţat pe propriul său Fiu.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,31b-34
Fraţilor, dacă Dumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastră? El, care nu l-a cruţat pe propriul său Fiu, ba chiar l-a dat la moarte pentru noi toţi, cum nu ne va dărui toate împreună cu el? Cine va aduce acuză împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care justifică! Cine îi va condamna? Cristos Isus, care a murit, dar, mai mult, a şi înviat, care este la dreapta lui Dumnezeu, intervine pentru noi.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Mt 17,5cd
Glasul Tatălui din nor spunea: “Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!”
EVANGHELIA
Acesta este Fiul meu cel iubit.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,2-10
În acel timp, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, i-a dus deoparte, pe un munte înalt numai pe ei şi i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor. Hainele lui au devenit strălucitoare, atât de albe cum niciun albitor de pe pământ nu le putea albi. Atunci le-a apărut Ilie împreună cu Moise şi vorbeau cu Isus. Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: “Învăţătorule, e bine că suntem aici; să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie!” De fapt, nu ştia ce să spună; căci îi cuprinsese frica. Apoi a venit un nor care i-a învăluit în umbră şi din nor a fost un glas: “Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!” Dintr-o dată, privind în jurul lor, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur cu ei. În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui cele ce au văzut, decât atunci când Fiul Omului va fi înviat din morţi. Ei au păstrat lucrul acesta pentru ei, întrebându-se ce înseamnă “a învia din morţi”.
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Prima duminică a Postului Mare ne-a aduns înaintea ochilor imaginea lui Isus care, înainte de a-şi începe activitatea de instaurare a Împărăţiei cerurilor, s-a retras timp de 40 de zile în pustiu unde a trăit o experienţă ce aminteşte viaţa cotidiană a fiecărui om: o luptă permanentă cu tentaţiile (satanice) de orice fel. Lupta nu e simplă. Tentaţiile sunt atât de variate şi de seducătoare încât nu mulţi oameni le pot învinge. Isus a ieşit victorios şi ne-a cerut şi nouă, invitându-ne la convertire, să ne însuşim acele principii şi valori evanghelice care să ne ajute să învingem acele tentaţii care ne ameninţă existenţa, echilibrul vieţii, relaţiile corecte cu ceilalţi.
În această a doua duminică a Postului Mare, textul evanghelic ne propune spre meditare un eveniment aparte. Isus, împreună cu trei dintre apropiaţii săi, s-a dus la o parte pe un munte înalt unde s-a schimbat la faţă înaintea lor. Hainele lui au devenit strălucitoare şi atât de albe, cum nimeni de pe pământ nu le-ar fi putut albi. Acest tablou care ni-l înfăţişează pe Isus cu chip strălucitor ne aminteşte de strălucirea chipului lui Moise în momentul în care, purtând în mâini tablele pe care era înscrisă Legea, o propune fiilor lui Israel ca pe o condiţie a statornicirii lor ca popor al lui Dumnezeu (Ex 34,29-32). Strălucirea cerească a chipului lui Moise atesta că este purtătorul unui mesaj încredinţat lui de Dumnezeu, că este învestit cu o autoritate divină. În felul acesta evanghelistul ne sugerează că Isus este purtătorul acelei autorităţi care face din El Conducătorul noului popor al lui Dumnezeu. De altfel, Glasul care a răsunat din nor îl indică a fi: Fiul său preaiubit care trebuie ascultat. Prezenţa lui Moise şi a lui Ilie alături de Isus Cristos transfigurat confirmă, de altfel, faptul că cele două figuri reprezentative ale Vechiului Testament – a Legii şi a profetismului – dau mărturie în favoarea mesianităţii Celui desemnat ca Fiul meu preaiubit de către Dumnezeu.
Surprinzător este faptul că, la coborârea de pe munte, Isus le interzice martorilor să vorbească despre cele văzute de ei mai înainte ca Fiul Omului să fi înviat din morţi. Or, acest ultim detaliu menţionat de sfântul Marcu face trimitere la evenimentele care se vor petrece nu peste mult timp la Ierusalim, evenimente prevestite deja de Isus (Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni…, să fie ucis şi a treia zi să învie – 8,31), la care îi invită şi pe ucenici să i se alăture (Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze. Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine, însă, îşi pierde viaţa pentru mine şi pentru evanghelie o va salva – 8,34-35). Altfel spus, calea care ne conduce la salvarea şi la reînnoirea vieţii înfăptuite de Isus Cristos prin Patima, Moartea şi Învierea sa trece prin asumarea a tot ceea ce simbolizează crucea de fiecare zi.
Pr. dr. Tarciziu Şerban
Calendarul săptămânii 28 februarie – 7 martie 2021
28 D DUMINICA A II-A DIN POST; Sf. Roman, abate; Fer. Antonia, clg.
1 L Sf. Albin, ep.
2 M Sf. Angela a Crucii, clg.
3 M Ss. Tereza Verzeri; Cunegunda, împ.; Marin, ostaș m.
4 J Ss. Cazimir, rege (*); Ioan Anton Farina, ep.
5 V Ss. Luciu I, pp.; Teofil, ep.; Adrian din Cezareea, m.
6 S Sf. Coletta, fc.; Fer. Roza din Viterbo, fc.
7 D DUMINICA A III-A DIN POST; Ss. Perpetua și Felicitas, m.
Gândul săptămânii
“Cea mai bună cale de a spune lui Dumnezeu că Îl iubim este aceea de a-I cere mereu să-L putem iubi tot mai mult.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2021 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
