24 iulie 2022 • DUMINICA A XVII-A D.P.A. • Ss. Șarbel Makluf, pr.; Cristina, fc. m.
LECTURA I
Să nu se supere Domnul meu, dacă îndrăznesc să mai vorbesc!
Citire din cartea Genezei 18,20-32
În zilele acelea, Domnul a zis: “Strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit şi păcatul lor este foarte greu. De aceea voi coborî să văd dacă purtarea lor corespunde cu strigătul lor ajuns până la mine; iar de nu, voi şti ce să fac”. Bărbaţii s-au întors de acolo şi s-au îndreptat spre Sodoma, în vreme ce Abraham stătea încă înaintea Domnului. Abraham s-a apropiat şi i-a zis: “Oare îl vei nimici pe cel drept împreună cu cel nelegiuit? Poate că se află cincizeci de drepţi în cetate; oare îi vei nimici şi nu vei suporta locul pentru cei cincizeci de drepţi care sunt în ea? Departe de tine să faci un lucru ca acesta: să-l faci pe cel drept să moară împreună cu cel nelegiuit şi să fie cu cel drept cum este cu cel nelegiuit! Departe de tine! Oare judecătorul întregului pământ nu va face judecată?” Domnul i-a răspuns: “Dacă voi găsi în Sodoma, în cetate, cincizeci de drepţi, voi suporta tot locul de dragul lor!” Abraham a reluat: “Iată, am îndrăznit să vorbesc cu Domnul, eu care sunt praf şi cenuşă! Poate că din cincizeci de drepţi vor lipsi cinci. Vei nimici pentru cei cinci toată cetatea?” I-a răspuns: “N-o voi nimici dacă voi găsi acolo patruzeci şi cinci”. Abraham a continuat să vorbească şi a zis: “Poate că se vor găsi acolo patruzeci”. I-a răspuns: “Nu o voi face de dragul celor patruzeci”. A zis: “Să nu se mânie Domnul meu dacă voi mai vorbi! Poate că se vor găsi acolo treizeci!” A răspuns: “Nu o voi face dacă voi găsi acolo treizeci!” Abraham a zis: “Iată, am îndrăznit să mai vorbesc Domnului meu. Poate se vor găsi acolo douăzeci!” A răspuns: “Nu o voi distruge de dragul celor douăzeci!” A zis: “Să nu se mânie Domnul meu dacă voi mai vorbi o singură dată. Poate se vor găsi acolo zece!” A răspuns: “Nu o voi nimici de dragul celor zece!”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 137 (138), 1-2a.2bc-3.6-7ab.7c-8 (R.: cf. 3a)
R.: Ascultă-mă, Doamne, când strig către tine!
Te laud, Doamne, din toată inima,
pentru că ai ascultat cuvintele gurii mele.
Îţi cânt înaintea îngerilor.
Mă prostern spre templul tău cel sfânt. R.
Laud numele tău pentru îndurarea şi adevărul tău,
căci ţi s-a mărit faima prin împlinirea cuvintelor tale.
În ziua în care te-am chemat, m-ai ascultat,
m-ai îmbărbătat şi sufletul mi l-ai întărit. R.
Oricât de sus ar fi Domnul, el îl vede pe cel umil
şi îl recunoaşte din depărtare pe cel mândru.
Chiar dacă trebuie să trec printr-o mare strâmtorare,
tu mă faci să trăiesc, în ciuda mâniei duşmanilor mei. R.
Tu îţi întinzi mâna şi dreapta ta mă mântuieşte.
Domnul va duce la bun sfârşit
ceea ce a început pentru mine.
Doamne, bunătatea ta este veşnică.
Nu părăsi, Doamne, lucrarea mâinilor tale! R.
LECTURA A II-A
Dumnezeu v-a readus la viaţă împreună cu el, iertându-vă toate nelegiurile.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Coloseni 2,12-14
Fraţilor, înmormântaţi fiind împreună cu el prin Botez, aţi şi fost înviaţi, prin credinţă, împreună cu el, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, cel care l-a înviat pe el din morţi. Pe voi, care eraţi morţi pentru nelegiuirile şi necircumcizia trupului vostru, v-a readus la viaţă împreună cu el, iertându-vă toate nelegiurile. El a şters documentul cu poruncile care erau împotriva voastră şi l-a anulat pironindu-l pe cruce.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Rom 8,15
(Aleluia) Nu aţi primit un Duh de sclavie, ca să vă fie din nou teamă, ci aţi primit Duhul înfierii prin care strigăm: “Abba, Tată!” (Aleluia)
EVANGHELIA
Cereţi şi vi se va da!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,1-13
În acel timp, Isus se afla într-un loc oarecare şi se ruga. Când a terminat, unul dintre discipolii săi i-a spus: “Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, aşa cum Ioan i-a învăţat pe discipolii lui”. Atunci le-a zis: “Când vă rugaţi, spuneţi: «Tată, sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta! Dă-ne nouă în fiecare zi pâinea cea de toate zilele şi iartă-ne păcatele noastre pentru că şi noi iertăm oricui ne greşeşte; şi nu ne duce în ispită!»” Apoi le-a spus: “Dacă unul dintre voi are un prieten şi merge la el la miezul nopţii şi-i spune: «Prietene, împrumută-mi trei pâini pentru că un prieten al meu a sosit la mine dintr-o călătorie şi nu am ce să-i pun înainte!», dacă celălalt dinăuntru, răspunzând, îi zice: «Nu mă deranja; uşa este deja închisă şi copiii sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau», vă spun, chiar dacă nu se va scula să-i dea pentru că îi este prieten, pentru insistenţa lui se va scula şi-i va da ceea ce are nevoie. De aceea şi eu vă spun: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide! Căci oricine cere primeşte; cine caută găseşte; iar celui care bate i se va deschide. Care tată dintre voi, dacă fiul îi cere un peşte, îi va da în loc de peşte un şarpe, sau dacă îi cere un ou, îi va da un scorpion? Aşadar, dacă voi, cei care sunteţi aici, răi cum sunteţi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri îl va da pe Duhul Sfânt celor care i-l cer?”
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Abraham, credincios Domnului, deşi cei din faţa lui erau trei bărbaţi, aşa cum am arătat şi în duminica trecută, mijloceşte pentru salvarea oraşelor Sodoma şi Gomora, sperând că în ele se vor găsi cel puţin zece oameni drepţi, sfinţi; dar nu erau decât patru: Lot cu soţia şi cele două fiice ale lor (I). Lectura pune în evidenţă puterea rugăciunii celui drept şi este în deplină concordanţă cu episodul evanghelic pe care l-am ascultat. Ucenicii, văzându-l pe Isus cum se ruga, fericit şi adâncit în intimitate cu Tatăl, convinşi că rugăciunea, făcută după exemplul lui, poate obţine orice de la Dumnezeu, i-au cerut Mântuitorului să-i introducă şi pe ei în taina rugăciunii, ceea ce el a făcut, învăţându-i rugăciunea domnească Tatăl nostru. Ba mai mult: le-a dat şi motivaţia de a insista în rugăciune, care este valabilă şi pentru noi. Chiar dacă nu avem puterea lui Cristos, trebuie să ştim că rezultatul rugăciunii nu stă în efortul nostru, ci în iubirea Tatălui care dă celui ce-i cere cu insistenţă un dar dumnezeiesc, pe Duhul Sfânt, menit să se roage în inima noastră cu suspine inefabile, adică cu iubire infinită. Suspinul Duhului este iubirea care realizează şi revarsă în inima celui credincios caritatea, fiindcă numai în Duhul Sfânt putem să-i spunem lui Dumnezeu Tată; şi prin analogie, tot numai în Duhul Sfânt putem să-i spunem aproapelui nostru frate. Rugăciunea Tatăl nostru are menirea de a desăvârşi în noi iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.
Isus ne-a dat în rugăciunea Tatăl nostru nu atât schema esenţială a rugăciunii creştine, cât mai ales conceptul paternităţii lui Dumnezeu. Dumnezeu este Tatăl nostru care ne face părtaşi de natura sa divină, care se face vecinul nostru, care îşi aşază locuinţa în cei care îl iubesc: „Dacă cineva mă iubeşte… Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el şi vom locui la el”. În acelaşi timp el este Preaînaltul „care locuieşte în ceruri”, infinit superior oricărei creaturi şi căruia trebuie să i se acorde ascultare, adoraţie şi laudă.
Dar Isus ne mai învaţă că rugăciunea mai este şi umilinţă, alergare plină de încredere la Dumnezeu în toate necazurile vieţii pământeşti, de la cele materiale, cum este pâinea cea de toate zilele, până la cele spirituale, cum este iertarea păcatelor, puterea de a învinge ispitele, eliberarea de Cel Rău. După cum fiul, în toate trebuinţele sale, aleargă cu încredere la tatăl pământesc, tot aşa creştinul trebuie să se îndrepte cu încredere filială spre Tatăl ceresc.
„Pentru mine – spune sfânta Tereza a Pruncului Isus – rugăciunea este un avânt al inimii, este o simplă privire aruncată spre cer, este un strigăt de mulţumire şi de iubire atât în greutăţi cât şi în bucurii”.
Când ne rugăm Tatăl nostru, să-i cerem mai întâi lui Isus să ne împrumute inima sa pentru câteva clipe şi vom face o rugăciune faţă de care alta mai bună nu se poate face, fiindcă în inima lui, putem avea toată siguranţa că totdeauna se roagă Duhul Tatălui cu suspine negrăite, atât pentru a ne şterge păcatele, cât şi pentru a-i oferi prinosul nostru de iubire.
Anton Dancă, VADEMECUM. (Consideraţii, pilde şi exemple pentru solemnităţi şi duminici). Anul C, Editura „Presa Bună”, 2005
Calendarul săptămânii 24-31 iulie 2022
24 D DUMINICA A XVII-A D.P.A.; Ss. Șarbel Makluf, pr.; Cristina, fc. m.
25 L Ss. Iacob, ap.; Valentina, fc. m.; Cristofor, m.
26 M Ss. Ioachim și Ana, părinții Sf. Fc. Maria **; Bartolomea Capitanio, clg
27 M Ss. Pantelimon, medic m.; Natalia și îns., m.
28 J Sf. Victor I, pp. m.
29 V Ss. Marta **, Lazăr și Maria, frați
30 S Sf. Petru Crisologul, ep. înv. *
31 D DUMINICA A XVIII-A D.P.A.; Sf. Ignațiu de Loyola, pr.
Gândul săptămânii
“Supunerea faţă de legile divine, chiar dacă ne face să suferim, este necesară.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2022 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
