20 martie 2023 • SFÂNTUL IOSIF, SOȚUL SF. FC. MARIA • Ss. Paul, Ciril, Eugen și îns. m.; Fer. Francisc Palau y Quer, clg.
LECTURA I
Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său (Lc 1,32).
Citire din cartea a doua a lui Samuel 7,4b-5a.12-14a.16
În zilele acela, cuvântul Domnului a fost adresat lui Natan: “Du-te şi spune-i slujitorului meu David: «Aşa vorbeşte Domnul: Când se vor împlini zilele tale şi te vei odihni cu părinţii tăi, voi ridica un descendent al tău după tine, care a ieşit din tine, şi-i voi întări domnia. El va zidi o casă numelui meu şi voi întări scaunul lui de domnie pentru vecie. Eu îi voi fi lui tată şi el îmi va fi mie fiu. Casa ta şi domnia ta vor fi stabile înaintea ta pentru totdeauna, iar tronul tău va fi întărit pe vecie»”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 88(89),2-3.4-5.27 şi 29 (R.: cf. 37a)
R.: Seminţia lui va dăinui în vecii vecilor.
Îndurările Domnului în veci le voi cânta,
cu gura mea voi face cunoscută
din generaţie în generaţie fidelitatea ta.
Căci ai spus: “Îndurarea s-a întemeiat pentru totdeauna;
ai stabilit în ceruri fidelitatea ta. R.
Am încheiat alianţă cu alesul meu,
i-am promis cu jurământ slujitorului meu David:
«Îţi voi întări seminţia pe vecie,
din generaţie în generaţie,
îţi voi întemeia tronul tău de domnie»”. R.
El îmi va spune: “Tu eşti tatăl meu,
Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele”.
Pentru el păstrez pe veci îndurarea mea
şi alianţa mea va rămâne neclintită pentru el”. R.
LECTURA A II-A
Nu prin lege i-a fost făcută promisiunea lui Abraham.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 4,13.16-18.22
Fraţilor, promisiunea că va deveni moştenitorul lumii i-a fost făcută lui Abraham şi descendenţei lui nu prin Lege, ci prin justificarea din credinţă. De aceea promisiunea a fost făcută prin credinţă, ca să fie din har şi ca promisiunea să rămână sigură pentru toată descendenţa: nu numai pentru cel care provine din Lege, ci şi pentru cel care provine din credinţa lui Abraham, care este părintele nostru, al tuturor – după cum este scris: “Te-am pus părinte al multor neamuri” – înaintea lui Dumnezeu în care a crezut, care dă viaţă celor morţi şi cheamă la fiinţă cele ce nu sunt. Sperând împotriva oricărei speranţe, el a crezut că va deveni părintele multor neamuri, după cum i se spusese: “Aşa va fi descendenţa ta”. Pentru aceasta i s-a considerat ca justificare.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
cf. Ps 83(84),5
(Aleluia) Fericiţi sunt cei care locuiesc în casa ta, Doamne, pentru că te pot lăuda mereu. (Aleluia)
EVANGHELIA
Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 1,16.18-21.24a
Iacob i-a dat naştere lui Iosif, soţul Mariei, din care s-a născut Isus, cel care se numeşte Cristos. Naşterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, fiind logodită cu Iosif, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, soţul ei, fiind drept şi nevoind s-o expună, a vrut să o lase în ascuns. Cugetând el la acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: “Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt! Ea va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”. Trezindu‑se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului.
Cuvântul Domnului
* sau, la alegere:
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
cf. Ps 83(84),5
(Aleluia) Fericiţi sunt cei care locuiesc în casa ta, Doamne, pentru că te pot lăuda mereu. (Aleluia)
EVANGHELIA
Iată, tatăl tău şi cu mine te-am căutat îngrijoraţi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,41-51a
Părinţii lui Isus mergeau în fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paştelui. Când avea el doisprezece ani, au urcat acolo după obiceiul sărbătorii. Împlinindu‑se acele zile, pe când se întorceau, copilul Isus a rămas în Ierusalim, dar părinţii lui nu ştiau. Socotind însă că este cu grupul de pelerini, au mers cale de o zi şi-l căutau printre rude şi cunoscuţi. Negăsindu-l, s-au întors la Ierusalim căutându-l. După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări. Toţi cei care îl ascultau se mirau de înţelepciunea şi de răspunsurile lui. Văzându-l, ei au rămas înmărmuriţi şi mama lui i-a spus: “Fiule, de ce ne-ai făcut aceasta? Iată, tatăl tău şi cu mine te-am căutat îngrijoraţi!” El însă le-a spus: “De ce m-aţi căutat? Nu ştiaţi că eu trebuie să fiu în casa Tatălui meu?” Însă ei n-au înţeles cuvântul pe care li-l spusese. Apoi a coborât cu ei, a venit la Nazaret şi era supus lor.
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Despre preacurata Fecioară Maria se spune că este persoana cea mai apropiată de tronul lui Dumnezeu. Dacă ea este acolo, atât de sus, nu se poate ca soţul ei feciorelnic şi tatăl purtător de grijă al lui Isus să fie mai departe. Prin urmare, măreţia sfântului Iosif o cunoaştem, prin credinţă, din introducerea lui, încă de pe pământ, în intimitatea vieţii şi planurilor Preasfintei Treimi. Astfel, Tatăl îi încredinţează pe Fiul său întrupat în firea omenească, cu dreptul de a fi numit „tată”; Fiul acceptă ca prin Iosif să se lege de neamul regesc al lui David şi să intre în istoria omenirii ca „fiu al lui David”; Duhul Sfânt, copleşindu-l cu cele şapte daruri, îl face „bărbat drept”, adevărat antropos (fiinţă cu faţă îndreptată spre cer), adică soţ feciorelnic al miresei sale, al Fecioarei din Nazaret.
În rest, tot ce am mai spune, sunt detalii. Astfel, 1) Iosif este asemănat cu Adam, feciorelnic, pus de Creator în paradisul virgin să-l lucreze şi să dea nume tuturor vieţuitoarelor; Iosif este pus să lucreze pentru paradisul lui Dumnezeu de pe pământ şi să dea nume celui ce se află în sânul virgin al Mariei, lui Isus, prin care toate s-au făcut. Sfântul Iosif încheie tema biblică a viselor, prin care Dumnezeu, deseori, şi-a comunicat oamenilor intenţiile sale; 2) Sfântul Iosif este ca un rezumat al tuturor patriarhilor din Vechiul Testament, începând chiar cu Noe, care salvează omenirea prin arcă – pe când Iosif salvează pe Mântuitorul lumii închis în arca nepătată a sânului Fecioarei –, continuă cu Abraham, socotit „drept” pentru credinţa lui, dar Iosif crede mai mult: în misterul Întrupării Fiului lui Dumnezeu prin puterea Duhului Sfânt şi al mamei-fecioare; Iosif rezumă şi amplifică la infinit frumuseţea morală a patriarhului Iosif din casa lui faraon şi realizează exodul Noului Testament, aducând din Egipt pe acela pe care Tatăl l-a chemat: „Din Egipt l-am chemat pe Fiul meu”.
Sfântul Iosif nu spune nici un cuvânt care să fie consemnat de Sfintele Scripturi, dar ne vorbeşte prin toată Scriptura. Biblia strigă? Tace, dar vorbeşte prin cel ce o citeşte, fiindcă îi schimbă viaţa şi viaţa spune mai mult decât cuvântul. Pe sfântul Iosif, ca să-l înţelegem, trebuie să-l citim aşa cum citim Sfânta Scriptură: contemplând în credinţă; sau, poate, mai bine zis, citind Sfânta Scriptură îl înţelegem pe sfântul nostru patriarh. Orice maşină, orice uzină, orice aparat electronic etc., are nevoie de o carte tehnică pentru buna funcţionare; fără ea, aparatul rămâne mort sau, dacă se încearcă punerea în funcţiune, se riscă distrugerea lui. Când sfântul Iosif a fost ales să fie capul sfintei Familii – familia fiind aparatul viu care are cea mai mare trebuinţă de o carte tehnică vie de funcţionare –, atunci i s-a dat cheia de pornire cu instrucţiunile din cer, pe viu, printr-un înger: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să o iei la tine pe Maria, logodnica ta, căci ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui pe poporul său de păcatele sale”. Când aparatul merge perfect, nu scoate nici un zgomot. Având instrucţiunile biblice vii, Iosif a mers perfect, n-a scos un cuvânt.
Conştientă de aceste adevăruri, Biserica, spre a merge perfect şi fără zgomot în această lume spre patria cerească, l-a ales pe sfântul Iosif patron principal. Să ne lăsăm conduşi de exemplul său de ascultare faţă de voinţa lui Dumnezeu, de sfinţire a muncii şi de a oferi sacrificiile noastre din iubire faţă de aproapele!
Anton Dancă, VADEMECUM. (Consideraţii, pilde şi exemple pentru solemnităţi şi duminici), Anul A, Editura „Presa Bună”, Iași, 2005.
Calendarul săptămânii 19-26 martie 2023
19 D DUMINICA A IV-A DIN POST; Fer. Marcel Callo, m.
20 L SF. IOSIF, SOȚUL SF. FC. MARIA; Ss. Paul, Ciril, Eugen și îns. m.; Fer. Francisc Palau y Quer, clg.
21 M Sf. Nicolae din Flue, pustnic
22 M Sf. Lia, văduvă
23 J Sf. Turibiu de Mongrovejo, ep. (*)
24 V Sf. Ecaterina a Suediei, clg.
25 S BUNA VESTIRE; Sf. Dismas
26 D DUMINICA A V-A DIN POST; Sf. Emanuel, m.
Gândul săptămânii
“Fiul lui Dumnezeu a fost vândut, dar n-a fost cumpărat. Iată însă că cel vândut ne-a răscumpărat pe toţi.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2023 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
