18 noiembrie 2018 • DUMINICA A 33-A D.P.A. • Sfințirea Bazilicilor „Sf. Petru” și „Sf. Paul”
LECTURA I
În acel timp va fi salvat poporul tău.
Citire din cartea profetului Daniel 12,1-3
În acel timp, se va ridica Mihael, marele conducător care stă peste fiii poporului tău. Va fi un timp de strâmtorare cum nu a mai fost de când există un popor şi până în acel timp. În acel timp, va fi salvat poporul tău, oricine va fi găsit scris în carte. Mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor trezi: unii pentru viaţa veşnică, iar alţii pentru ocara şi dezgustul veşnic. Cei pricepuţi vor străluci ca strălucirea firmamentului şi cei care i-au făcut pe mulţi să fie drepţi, ca stelele în veci şi pentru totdeauna.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 15(16),5 şi 8.9-10.11 (R.: 1)
R.: Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că îmi caut refugiu în tine!
Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,
tu eşti acela care ai în mână soarta mea.
Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.
De aceea, inima mea se bucură
şi sufletul meu tresaltă de bucurie;
ba chiar şi trupul meu se va odihni în siguranţă,
deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor,
nici nu vei îngădui ca cel credincios al tău
să vadă putrezirea. R.
Tu îmi vei face cunoscută cărarea vieţii;
în faţa ta sunt bucurii depline
şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.
LECTURA A II-A
El, printr-o singură jertfă, i-a dus la desăvârşire pentru totdeauna pe cei care sunt sfinţiţi.
Citire din Scrisoarea către Evrei 10,11-14.18
Fraţilor, pe când orice preot stă în picioare pentru a aduce cult în fiecare zi şi a oferi de multe ori aceleaşi jertfe, care nu pot nicidecum să înlăture păcatele, el, oferind o singură jertfă pentru păcate, s-a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu, aşteptând de acum ca duşmanii lui să fie puşi sub picioarele sale, pentru că el, printr-o singură jertfă, i-a dus la desăvârşire pentru totdeauna pe cei care sunt sfinţiţi. Or, unde este iertarea acestora, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcate.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Lc 21,36ac
(Aleluia) Vegheaţi în orice moment şi rugaţi-vă, ca să staţi în picioare în faţa Fiului Omului! (Aleluia)
EVANGHELIA
Va aduna pe toţi aleşii săi din cele patru vânturi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 13,24-32
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „În zilele acelea, după acea nenorocire, soarele se va întuneca, iar luna nu-şi va mai da strălucirea ei; stelele vor cădea de pe cer, iar puterile cerului se vor zgudui. Atunci îl vor vedea pe «Fiul Omului venind pe nori» cu putere mare şi glorie. Atunci va trimite îngerii şi va aduna pe toţi aleşii săi din cele patru vânturi, de la capătul pământului până la capătul cerului. Învăţaţi de la smochin parabola: când mlădiţa devine deja fragedă şi dau frunzele, ştiţi că vara este aproape. La fel şi voi, când veţi vedea că se împlinesc acestea, să ştiţi că este aproape, la uşă. Adevăr vă spun că nu va trece această generaţie până nu se vor împlini toate acestea! Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece. Cât despre ziua şi ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci doar Tatăl”.
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Episodul propus spre meditare în această a XXXIII-a duminică, penultima, de peste an conclude secţiunea a cincea a evangheliei sfântului Marcu, secţiune în care Isus, după ce a intrat în Ierusalim ca Mesia, a ţinut să anunţe şi locuitorilor capitalei politice şi religioase a poporului ales vestea cea bună a mântuirii şi aceasta în ciuda şicanelor autorităţilor celor mai de seamă (v. Mc 12,35-44). Capitolul 13 ni-l prezintă pe Isus în afara cetăţii care l-a refuzat, undeva pe muntele Măslinilor privind la construcţiile splendide, îndeosebi cele ale Templului, cărora le prevesteşte ruina, iar locuitorilor judecata. Impresionaţi de aceste preziceri ucenicii îi adresează o dublă întrebare: când? şi care va fi semnul?, iar Isus le răspunde indicând mai întâi semnul (v. 5-27) şi apoi momentul (v. 33-37). Retroactiv privind am putea crede că „ziua Domnului” anunţată de Isus Cristos ar coincide cu momentul cuceririi Ierusalimului de către armatele romane (în anul 70 d.C.). În realitate Evenimentul la care se referă sfântul Marcu este cel prin care orice om se vede interpelat: moartea Mântuitorului, care dă un sens nou istoriei umanităţii. Acest eveniment se înscrie în timp, de vreme ce poate fi datat (foarte probabil 7 aprilie 30 d.C.). Numai în acest fel poate fi explicată iminenţa descrisă în versetul 29. În acelaşi timp Evenimentul de răscruce depăşeşte istoria şi exprimă apariţia lui Dumnezeu în viaţa umanităţii. Numai în acest fel pot fi explicate îndemnurile presărate de-a lungul întregului capitol, îndemnuri care reliefează urgenţa interpelării care, în definitiv, îl priveşte pe fiecare om: toţi vom fi judecaţi asupra sensului pe care îl dăm morţii Domnului, moarte care dă o nouă semnificaţie morţii noastre. Sfârşitul lumii se află întotdeauna la uşile noastre: noi îl putem întrezări în orice eveniment catastrofic precum şi în orice ameninţare cu moartea, dar, pentru aceasta, e absolut necesară privirea lui Isus care înfruntă prin moartea lui moartea umană.
Aşadar, în acest pasaj este vorba de cu totul altceva decât de prezicerea distrugerii unei cetăţi. În el ni se prezintă iminenţa unei orânduiri noi anunţate de Isus şi care o înlocuieşte pe cea veche, o orânduire care va apărea pe pământ ca un ferment care tulbură totul, dar care este, în acelaşi timp, o promisiune de speranţă întrucât anunţă învierea. De aceea discursul lui Isus nu trebuie perceput ca o frescă realistă ce descrie un spectacol grandios şi înspăimântător, cel al „sfârşitului lumii”, ci ca o problemă radicală adresată fiecărei conştiinţe umane: viaţa mea îşi dobândeşte ea sensul pornind de la moartea lui Isus şi de la „trecerea din această lume la Tatăl”? Şi, legat de această întrebare fundamentală ne putem întreba şi dacă suntem capabili să discernem semnele timpurilor? Cu alte cuvinte: pornind de la oricare eveniment al vieţii care ne ameninţă sau ne ridică semne de întrebare, privirea noastră de credinţă percepe ea prezenţa Tatălui şi exigenţa absolută a iubirii sale în vieţile noastre?
Pr. dr. Tarciziu Şerban
Sfântul săptămânii
Columban (543-614/615)
A fost un călugăr irlandez care a evanghelizat Franța, Germania, Elveția, Austria și Italia. Lucrarea sa de evanghelizare din Europa Occidentală a fost esențială pentru convertirea populațiilor germanice și recreștinarea zonelor rurale. A înființat mai multe mănăstiri în regatul franc și în cel lombard, după anul 590. Printre ele, mănăstirile de la Luxeuil și Bobbio sunt cele mai cunoscute.
A lăsat câteva texte printre care un penitențial, niște predici, scrisori, poeme religioase și o regulă monastică.
Calendarul săptămânii 18-25 noiembrie 2018
18 D DUMINICA A 33-A D.P.A.; Sfințirea Bazilicilor „Sf. Petru” și „Sf. Paul”
19 L Sf. Abdia, profet
20 M Ss. Dasius din Durostrorum, m. *; Grigore Decapolitul; Edmund, rege
21 M Prezentarea la Templu a Sf. Fc. Maria **
22 J Sf. Cecilia, fc. m. **
23 V Ss. Clement I, pp. m. *; Columban, abate *; Lucreția, m.
24 S Ss. Martiri din Vietnam **
25 D DOMNUL NOSTRU ISUS CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI; Sf. Ecaterina din Alexandria, fc. m.
Gândul săptămânii
“Nimic nu este mai onorabil decât să fii deţinut pentru cauza lui Isus Cristos. Închisoarea aceasta era sfântă, iar noi nici nu bănuiam.” (Fericitul Vladimir Ghika)
© 2018 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
