14 iunie 2020 • DUMINICA A XI-A D.P.A. • Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, profet
LECTURA I
Veţi fi pentru mine o împărăţie de preoţi şi un popor sfânt.
Citire din cartea Exodului 19,2-6a
În zilele acelea, fiii lui Israel au plecat de la Refidim, au ajuns în pustiul Sinai şi şi-au fixat tabăra în pustiu. Israel şi-a fixat tabăra în faţa muntelui. Moise s-a suit la Dumnezeu. Domnul l-a chemat de pe munte, zicând: “Aşa să vorbeşti casei lui Iacob şi să spui fiilor lui Israel: «Voi aţi văzut ce am făcut Egiptului, iar pe voi v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus la mine. Acum, dacă veţi asculta glasul meu şi dacă veţi păzi alianţa mea, veţi fi partea mea dintre toate popoarele, căci al meu este tot pământul. Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un popor sfânt»”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 99(100),1-2.3.5 (R.: 3c)
R.: Noi suntem poporul Domnului şi turma păşunii sale.
Strigaţi de bucurie către Domnul,
toţi locuitorii pământului,
slujiţi Domnului cu bucurie,
veniţi înaintea lui cu strigăte de veselie! R.
Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu!
El ne-a făcut, ai lui suntem,
poporul lui şi turma păşunii sale. R.
Căci Domnul este bun,
îndurarea lui ţine pe vecie
şi fidelitatea lui din generaţie în generaţie. R.
LECTURA A II-A
Am fost reconciliaţi cu Dumnezeu, prin moartea Fiului său; reconciliaţi fiind, vom fi mântuiţi prin viaţa lui.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 5,6-11
Fraţilor, pe când eram încă neputincioşi, Cristos a murit la timpul hotărât pentru cei nelegiuiţi. De fapt, cu greu moare cineva pentru un om drept. Poate că pentru un om bun ar îndrăzni cineva să moară. Dar Dumnezeu şi-a arătat iubirea faţă de noi prin faptul că, pe când eram încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi. Aşadar, cu atât mai mult acum, când suntem justificaţi prin sângele lui, vom fi mântuiţi prin el de mânie, deoarece dacă, duşmani fiind, am fost reconciliaţi cu Dumnezeu prin moartea Fiului său, cu atât mai mult, reconciliaţi fiind, vom fi mântuiţi prin viaţa lui. Dar nu numai atât, ci ne lăudăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, prin care acum am primit reconcilierea.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Mc 1,15b
(Aleluia) “S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie”, spune Domnul! (Aleluia)
EVANGHELIA
Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, i-a trimis.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,36-10,8
În acel timp, văzând mulţimile, lui Isus i s-a făcut milă de ele, căci erau istovite şi părăsite, ca nişte oi care nu au păstor. Atunci le-a spus discipolilor săi: “Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui!” Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le alunge şi să vindece orice boală şi orice neputinţă. Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, cel numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacob, fiul lui Zebedeu, şi Ioan, fratele lui; Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacob, fiul lui Alfeu, şi Tadeu; Simon Canaaneanul şi Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat. Isus i-a trimis pe aceştia doisprezece, poruncindu-le: “Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în cetatea samaritenilor! Mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel! Mergând, predicaţi, spunând: «S-a apropiat împărăţia cerurilor». Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli! În dar aţi primit, în dar să daţi!”
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Am reţinut evenimentul emoţionant al evangheliei de azi, cum Isus, văzând mulţimile ca pe nişte oi fără păstor, a cerut ucenicilor să se roage pentru chemări la apostolat, apoi i-a chemat şi le-a dat carisme, i-a trimis să predice şi să folosească darurile minunate pentru a forma împărăţia lui Dumnezeu, o împărăţie minunată, aşa cum o doreşte Tatăl ceresc, din preoţi şi popor sfânt.
Cum trebuie să fie un păstor? Sfântul apostol Paul îl pune ca model pe Isus însuşi – „păstorul cel bun” – care îşi dă viaţa pentru păcătoşi, adică să-şi pună întreaga viaţă în slujba împărăţiei lui Dumnezeu; Isus este dovada iubirii Tatălui, la fel şi păstorul; Isus a pus la îndemâna apostolilor mijloace supranaturale prin care harul să ajungă în sufletele credincioşilor, ca ei să fie conştienţi de demnitatea lor de creştini şi să poată spune: „Dumnezeu este mândria noastră. ”
Concludem: chemarea este un dar al carităţii divine şi niciodată un drept al omului; de aceea nu se poate considera niciodată viaţa sacerdotală ca o simplă promovare umană, nici misiunea preotului un simplu proiect personal, fiindcă Isus i-a chemat pe cei pe care i-a voit el şi nu pe cei care au voit ei.
După 20 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II, părinţii participanţi s-au reunit ca să tragă concluzii asupra efectelor produse de documentele emise. Au constatat că numărul chemărilor la preoţie şi la viaţa consacrată a scăzut simţitor. Motivul? Printre altele, un motiv conştientizat a fost şi acesta: ca să se dea mai mare importanţă preoţiei comune a credincioşilor, aşa cum era în Biserica primară (participau activ la alegerea păstorilor, stăruiau în rugăciune, în ascultarea cuvântului, prezentau darurile la altar şi erau plini de râvnă la frângerea pâinii). Biserica arăta, într‑adevăr, ca acea împărăţie de preoţi şi popor sfânt, dorită de Dumnezeu.
Preoţia comună este a laicilor care, fiind dăruiţi lui Cristos prin Botez şi unşi cu Duhul Sfânt prin sacramentul Mirului, sunt chemaţi şi înzestraţi în mod minunat cu carisme, pentru ca roadele Duhului să crească în ei tot mai bogate: rugăciunile şi iniţiativele lor apostolice, viaţa conjugală şi de familie, munca zilnică, destinderea trupului şi a sufletului, încercările vieţii, primirea şi creşterea copiilor etc. care, în celebrarea Euharistiei, sunt oferite cu adâncă evlavie Tatălui cu ofranda trupului Domnului.
A venit odată un om bogat la sfântul Ioan Vianney să-l consulte: voia să deschidă un orfelinat şi dacă era bine să facă publică prin presă hotărârea şi acţiunea sa. Sfatul a fost acesta: „În loc să faceţi zgomot prin ziare, este mult mai bine să faceţi zgomot la uşa tabernacolului.”
Ar fi mai mulţi apostoli sfinţi dacă am avea mai mulţi credincioşi care să se roage ca Domnul să trimită păstori, fiindcă chiar apostolilor săi, înainte de a-i trimite la oile pierdute ale casei lui Israel, le-a cerut să se roage.
Anton Dancă, Vademecum. Anul A, Ed. Presa Bună, Iași
Calendarul săptămânii 14-21 iunie 2020
14 D DUMINICA A XI-A DE PESTE AN; Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, profet
15 L Ss. Amos, profet; Abraham, clg.
16 M Ss. Benone, ep.; Iudita, văduvă, m.
17 M Ss. Nicandru și Marcian, m.
18 J Ss. Marcu și Marcelian, m.
19 V PREASFÂNTA INIMĂ A LUI ISUS; Ss. Romuald, abate; Iuliana Falconieri, fc.
20 S Inima Neprihănită a Mariei **; Ss. Pavel și Chiriac din Tomis și îns. m. *; Fer. Margareta Ball, văduvă, m.
21 D DUMINICA A XII-A DE PESTE AN; Sfântul Alois de Gonzaga, clg.
Gândul săptămânii
“Frumuseţea apare de fiecare dată când ceva din infinit pătrunde în finit.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2020 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
