11 august 2019 • DUMINICA A XIX-A D.P.A. • Ss. Clara, fc.; Suzana, m.
LECTURA I
Aşa cum i-ai pedepsit pe potrivnici, tot aşa, chemându-ne la tine, ne-ai glorificat.
Citire din cartea Înţelepciunii 18,6-9
Acea noapte a eliberării a fost făcută cunoscută de mai înainte părinţilor noştri, pentru ca, ştiind cu siguranţă în ce jurăminte au crezut, să se bucure. Mântuirea celor drepţi era aşteptată de poporul tău ca şi pieirea duşmanilor. Aşa cum i-ai pedepsit pe potrivnici, tot aşa, chemându-ne la tine, ne-ai glorificat. Copiii sfinţi ai celor buni aduceau jertfă în ascuns şi au stabilit legea dumnezeirii într-un singur gând, ca sfinţii să împartă în acelaşi fel şi cele bune, şi cele periculoase, cântând de mai înainte imnurile părinţilor.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 32(33),1 şi 12.18-19.20 şi 22 (R.: 12b)
R.: Fericit este poporul pe care Domnul şi l-a ales ca moştenire!
Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul!
Cei fără de prihană se cuvine să-i înalţe cântare de laudă.
Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul,
poporul pe care el şi l-a ales ca moştenire! R.
Iată, ochii Domnului sunt îndreptaţi
spre cei care se tem de el,
spre cei care nădăjduiesc în mila lui,
ca să scape de la moarte sufletele lor
şi să-i hrănească în timp de foamete! R.
Sufletul nostru îl aşteaptă pe Domnul;
pentru că el este scutul şi apărătorul nostru.
Fie, Doamne, mila ta asupra noastră,
după cum şi noi am sperat în tine! R.
LECTURA A II-A
El aştepta cetatea al cărei arhitect şi constructor este Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea către Evrei 11,1-2.8-19
Fraţilor, credinţa este garanţia realităţilor sperate, dovada realităţilor care nu se văd. Datorită ei, cei din vechime au primit o bună mărturie. Prin credinţă, Abraham a ascultat atunci când a fost chemat să plece spre un loc pe care avea să-l primească drept moştenire şi a plecat fără să ştie unde merge. Prin credinţă, s-a stabilit în Ţara Promisă ca un străin şi a locuit în corturi împreună cu Isaac şi Iacob, care sunt împreună-moştenitori ai acestei promisiuni, căci el aştepta cetatea care are temelii, al cărei arhitect şi constructor este Dumnezeu. Prin credinţă, şi Sara, deşi sterilă şi trecută de vârstă, a primit puterea de a zămisli un fiu, pentru că l-a considerat demn de încredere pe cel care făcuse promisiunea. De aceea, dintr-un singur om, şi acela aproape de moarte, s-au născut urmaşi mulţi cât stelele cerului şi cât nisipul de pe ţărmul mării, care este fără număr. Toţi aceştia au murit în credinţă, fără să fi primit promisiunile, dar le-au văzut şi le-au salutat de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ. Cei care vorbesc astfel arată că sunt în căutarea unei patrii. Însă dacă şi-ar fi amintit de aceea din care ieşiseră, ar fi avut timp să se întoarcă; dar, de fapt, ei aspiră după una mai bună, adică cea cerească. Tocmai de aceea, Dumnezeu nu se ruşinează să fie numit Dumnezeul lor, pentru că le-a pregătit o cetate. Prin credinţă, Abraham l-a adus ca jertfă pe Isaac atunci când a fost pus la încercare; şi era să-l jertfească pe singurul născut, el, care primise cu bucurie promisiunile, căruia i se spusese: “În Isaac va fi numită descendenţa ta”. El credea că Dumnezeu este atât de puternic, încât să învie morţii, de aceea l-a redobândit ca semn.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Mt 24,42a.44
(Aleluia) Vegheaţi şi fiţi gata, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul la care nu vă gândiţi! (Aleluia)
EVANGHELIA
Fiţi şi voi pregătiţi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,32-48
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Nu te teme, turmă mică, pentru că i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărăţia! Vindeţi ceea ce aveţi şi daţi de pomană; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară nepieritoare în ceruri, unde hoţul nu se apropie, nici molia nu o distruge! Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. Să fie coapsele voastre încinse şi luminile aprinse, iar voi fiţi asemenea oamenilor care-şi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă de îndată ce vine şi bate la uşă! Fericiţi acei servitori pe care stăpânul, când va veni, îi găseşte veghind! Adevăr vă spun, se va încinge, îi va aşeza la masă şi, venind, îi va servi. Fie că va veni la miezul nopţii, fie că va veni spre dimineaţă şi-i va găsi astfel, fericiţi vor fi ei! Să ştiţi aceasta: dacă stăpânul casei ar şti ora la care vine hoţul, nu ar lăsa să i se spargă casa. Fiţi şi voi pregătiţi pentru că Fiul Omului va veni la ora la care nu vă gândiţi!” Atunci Petru a zis: “Doamne, pentru noi spui parabola aceasta sau pentru toţi?” Domnul i-a spus: “Cine este administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl stabileşte peste servitorii săi ca să le dea porţia de hrană la timpul potrivit? Fericit este servitorul acela pe care stăpânul său, când va veni, îl va găsi făcând astfel! Adevărat vă spun că îl va stabili peste toate bunurile sale. Dar dacă acel servitor spune în inima lui: «Stăpânul meu întârzie să vină» şi începe să-i lovească pe servitori şi servitoare, să mănânce, să bea şi să se îmbete, stăpânul servitorului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi la ora pe care nu o ştie, îl va pedepsi aspru şi îi va face parte printre cei necredincioşi. Acel slujitor care cunoaşte voinţa stăpânului său, dar nu a pregătit şi nu a făcut după voinţa lui, va primi multe lovituri; cel care nu a cunoscut, dar a făcut lucruri care merită lovituri, va primi puţine; cui i s-a dat mult, mult i se va cere, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult”.
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Printr-un al doilea fragment luat din capitolul 12 al Evangheliei Sfântului Luca, Biserica ne oferă o aprofundare a temei propuse deja în duminica trecută, temă ce se referă la relaţia pe care un creştin trebuie să o aibă cu bunurile materiale: scopul omului nu este acela de a aduna bogăţii nenumărate, ci acela de a se îmbogăţi înaintea lui Dumnezeu. Expresia principală de astăzi este: procuraţi-vă o comoară în ceruri, o comoară nesecată, de care hoţul nu se apropie şi pe care molia nu o roade. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră…
Acestui îndemn Isus îi adaugă un al doilea care precizează necesitatea imperioasă, pentru ucenic, de a realiza această îmbogăţire atunci când are ocazie. Lucrarea lui trebuie să fie, potrivit lui Isus, fără răgaz, asemenea slujitorilor care au o misiune de împlinit până la întoarcerea stăpânului de la nuntă. Or, sosirea stăpânului poate avea loc în orice moment, iar el îi răsplăteşte doar pe cei pe care îi găseşte veghind, muncind: Fericiţi sunt servitorii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind. Vă spun adevărul: îşi va lua haina de lucru, le va porunci să se aşeze la masă şi îi va servi…
Celelalte două lecturi ale Liturgiei Cuvântului de astăzi ne oferă mai multe exemple de persoane ale Vechiului Testament care au avut mereu conştiinţa trează în a împlini voia Stăpânului divin. Astfel, lectura a doua cântă credinţa proto-părinţilor poporului lui Israel în aceşti termeni: Când Scriptura dă mărturie despre cei vechi, o face datorită credinţei lor. Datorită credinţei, a ascultat Abraham de chemarea lui Dumnezeu şi a plecat către o ţară care urma să-i fie dată ca moştenire; a plecat fără să ştie unde merge…
La rândul ei, prima lectură evoca credincioşia poporului evreu aflat în robia egipteană. Astfel, primind vestea eliberării pe care Dumnezeu urma să o înfăptuiască, urmaşii credincioşi ai celor drepţi aduceau jertfe în ascuns; ei au statornicit, într-un singur gând, această lege divină: că sfinţii trebuie să fie părtaşi deopotrivă atât la cele bune cât şi la cele rele şi intonau deja cântecele de laudă ale părinţilor. Acestei atitudini de credincioşie şi de fidelitate, Dumnezeu îi răspunde cu darul mântuirii: Şi poporul tău a văzut, în acelaşi timp, mântuirea celor drepţi şi pieirea duşmanilor săi.
Nouă ne rămâne să medităm asupra acestor îndemnuri şi asupra acestor exemple pentru ca să căpătăm o inimă înţeleaptă şi să avem parte, pentru munca noastră statornică, de bucuria participării la sărbătoarea pe care Stăpânul nostru divin ne-o pregăteşte.
Pr. dr. Tarciziu Şerban
Sfântul săptămânii
Ioan Berchmans
(1599-1621)
Dorește încă din adolescență să devină preot. Studiază în cadrul colegiului iezuit de la Malines. În 1616 intră în noviciat în cadrul Companiei lui Isus. Este trimis la Roma pentru a-și continua studiile de filosofie în 1619. Se remarcă prin caritate și voioșie, precum și prin inteligență și maturitate afectivă și o profundă viață spirituală. Este sfântul vieții obișnuite, reușind să împlinească lucrurile simple într‑un mod extraordinar. Moare după o scurtă boală. A fost beatificat în 1865 de Papa Pius al IX-lea și canonizat de Papa Leon al XIII-lea în 1888. Este patron al studenților.
Calendarul săptămânii 11-18 august 2019
11 D DUMINICA A 19-A D.P.A.; Ss. Clara, fc.; Suzana, m.
12 L Sf. Ioana Francisca de Chantal, clg. *
13 M Ss. Ponțian, pp. m. și Hipolit, pr. m. *; Ioan Berchmans, student
14 M Sf. Maximilian Maria Kolbe, pr. m. **
15 J ADORMIREA MAICII DOMNULUI; Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, clg.
16 V Ss. Ștefan, rege *; Rochus, pelerin *
17 S Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrix, clg.
18 D DUMINICA A 20-A D.P.A.; Fer. Paula Montaldi, fc.
Gândul săptămânii
“O singură ambiţie este legitimă: aceea de a fi mai buni.”
(Fericitul Vladimir Ghika)
© 2018 don Giovanni Berti, www.gioba.it
Foaia liturgică este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
