20 septembrie 2015 * Duminica a XXV-a (B) *
Ss. Martiri din Coreea
LECTURA I
Să-l condamnăm pe cel drept la o
moarte ruşinoasă!
Citire din cartea Înţelepciunii 2,12.17-20
Au spus cei care nu gândesc drept: „Să-l
pândim pe cel drept, căci ne deranjează,
stă împotriva faptelor noastre, ne reproşează
păcate împotriva legii şi ne acuză de
păcate împotriva disciplinei noastre! Să
vedem dacă sunt adevărate cuvintele lui
şi să încercăm ce va fi la sfârşitul lui! Căci
dacă cel drept este fiul lui Dumnezeu, el îi
va veni în ajutor şi-l va salva din mâna celor
care-i stau împotrivă. Să-l testăm prin
jignire şi chin, ca să cunoaştem blândeţea
lui şi să ne dăm seama de răbdarea lui!
Să-l condamnăm la o moarte ruşinoasă,
căci, după cuvintele sale, el va fi supravegheat
de Domnul!”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 53(54),3-4.5.6 şi 8 (R.: 6b)
R.: Domnul este acela care susţine
viaţa mea.
Dumnezeule, pentru numele tău,
mântuieşte-mă
şi fă-mi dreptate prin puterea ta!
Ascultă-mi rugăciunea, Dumnezeule,
pleacă-ţi urechea la cuvintele gurii mele! R.
Pentru că străinii s-au ridicat împotriva mea
şi cei violenţi caută sufletul meu:
ei nu-l pun pe Dumnezeu înaintea lor. R.
Dar Dumnezeu este cel care mă ajută,
Domnul este cel care susţine viaţa mea.
Cu drag îţi voi aduce jertfă,
voi lăuda numele tău, Doamne,
pentru că este bun. R.
LECTURA A II-A
Rodul dreptăţii este semănat în pace
pentru cei care fac pace.
Citire din Scrisoarea sf. apostol Iacob 3,16–4,3
Preaiubiţilor, acolo unde este gelozie şi rivalitate,
acolo se află dezordine şi tot felul
de fapte rele. Dar înţelepciunea care vine de
sus este, înainte de toate, curată, apoi, paşnică,
blândă, docilă, plină de milă şi de roade
bune, fără discriminare şi fără ipocrizie.
Rodul dreptăţii este semănat în pace pentru
cei care fac pace. De unde vin războaiele, de
unde conflictele dintre voi? Oare nu tocmai
din poftele voastre care se luptă în membrele
voastre? Râvniţi şi nu aveţi; ucideţi şi in-
vidiaţi, dar nu reuşiţi să obţineţi; vă luptaţi
şi purtaţi războaie; nu aveţi pentru că nu cereţi;
cereţi şi nu primiţi pentru că cereţi rău,
pentru a risipi în plăcerile voastre.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
cf. 2Tes 2,14
(Aleluia) Dumnezeu ne-a chemat prin evanghelie
spre dobândirea gloriei Domnului
nostru Isus Cristos. (Aleluia)
EVANGHELIA
Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor.
Dacă cineva vrea să fie primul, să fie
ultimul dintre toţi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus
Cristos după sfântul Marcu 9,30-37
În acel timp, plecând de acolo, Isus
străbătea Galileea şi nu voia ca cineva
să ştie, căci îi învăţa pe discipolii săi şi le
spunea: „Fiul Omului va fi dat în mâinile
oamenilor şi îl vor ucide, iar după ce îl
vor ucide, a treia zi va învia”. Ei însă
nu înţelegeau cuvântul şi se temeau să-l
întrebe. Au venit la Cafarnaum şi, când
erau în casă, i-a întrebat: „Despre ce aţi
discutat pe drum?” Însă ei tăceau, căci pe
drum discutaseră unii cu alţii despre cine
este mai mare. Aşezându-se, s-a adresat
celor doisprezece şi le-a spus: „Dacă
cineva vrea să fie primul, să fie ultimul
dintre toţi şi slujitorul tuturor!” Şi, luând
un copil, l-a aşezat în mijlocul lor, apoi,
luându-l în braţe, le-a spus: „Oricine
primeşte un astfel de copil în numele
meu, pe mine mă primeşte; iar cine
mă primeşte pe mine, nu pe mine mă
primeşte, ci pe acela care m-a trimis”.
Cuvântul Domnului
Comentariu la textele liturgice
Noutatea surprinzătoare revelată de
Isus cu privire la statutul său de Cristos
(Mesia), evocată în fragmentul evanghelic
al duminicii trecute, nu a fost asimilată
de ucenicii săi în mod spontan.
Iată-l, aşadar, pe Mântuitorul în textul
evanghelic de astăzi străbătând ţinutul
Galileei în dorinţa de a fi singur cu
ucenicii săi spre a-i învăţă. Învăţătura
avea în vedere destinul lui Cristos. Acest
destin nu era unul epatant, ci unul care
asuma trăsăturile servitorului suferind,
evocat în prima lectură a duminicii
trecute (Is 50,5-9), ori ale dreptului
persecutat, evocat în prima lectură de
astăzi: Să-l pândim pe cel drept, căci ne
deranjează… Să-l testăm prin jignire şi
chin, ca să cunoaştem blândeţea lui şi
să ne dăm seama de răbdarea lui! Să-l
condamnăm la o moarte ruşinoasă, căci,
după cuvintele sale, el va fi supravegheat
de Domnul! (Înţ 2,12-20). Ştiind,
aşadar, ceea ce urma să i se întâmple la
Ierusalim, Isus le spune ucenicilor pe un
ton, de bună seamă, grav: Fiul Omului
trebuie să sufere multe, să fie respins de
bătrâni, de arhierei şi cărturari, să fie
ucis şi a treia zi să învie.
În faţa unui astfel de anunţ, noi ne-am
aştepta ca ucenicii să amuţească de
uimire ori de emoţie şi, eventual, să
încerce să reflecteze asupra consecinţelor
lui. Or, nimic din toate astea. Sfântul
Marcu ne spune că ucenicii n-au înţeles
cuvântul rostit de Isus şi se temeau să-l
întrebe. Mai mult, imediat după aceea,
în drum spre Cafarnaum au tot şuşotit
în spatele lui Isus. Ajunşi acasă, El
i-a întrebat despre ce au vorbit ei pe
cale, dar toţi tăceau pentru că, ne spune
evanghelistul, au încercat să afle cine
este mai mare dintre ei. Cu alte cuvinte,
Isus le face cunoscut sfârşitul său tragic
care avea să aibă loc peste puţin timp la
Ierusalim, iar ei discută întâietăţile la
nivel de grup. Incredibil! Fără să ştim
ceea ce a simţit în acea clipă, Isus profită
de situaţie pentru a le încredinţa una
din învăţăturile sale cele mai originale
şi mai fundamentale, învăţătură traversată
de teologia crucii oferită duminica
trecută (Dacă cineva vrea să vină după
mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea
şi să mă urmeze!). În noua sa învăţătură,
Isus exprima atitudinea sa în lucrarea
mântuirii… deşi din fire Dumnezeu, nu a
ţinut la egalitatea sa cu Dumnezeu, ci s-a
despuiat pe sine… (Fil 2,6-7) Învăţătura
lui spune: Dacă cineva vrea să fie cel
dintâi, să fie cel din urmă dintre toţi şi
slujitorul tuturor şi să adopte atitudinea
de copil… O astfel de atitudine, potrivit
lecturii a doua, exclude gelozia şi rivalitatea
care sunt sursa tuturor dezordinilor
şi a faptelor rele. Apoi, Sfântul Iacob îi
îndeamnă pe destinatarii epistolei sale
să-şi însuşească acea înţelepciune venită
de sus care este, înainte de toate, curată,
apoi, paşnică, blândă, docilă, plină de
milă şi de roade bune, fără discriminare
şi fără ipocrizie.
Acesta este profilul ucenicului care corespunde
cu cel al lui Cristos.
Pr. dr. Tarciziu ȘERBAN
Calendarul săptămânii
20 D † DUMINICA a 25-a d.p.a.
Ss. Martiri din Coreea
21 L SS. MATEI, ap. şi ev.; Iona, prof.
22 M Ss. Mauriţiu, ofiţer, şi îns. m.;
Silvan, pustnic
23 M Ss. Pius din Pietrelcina, pr. **;
Zaharia şi Elisabeta R
24 J Sf. Gerard, ep. m.
25 V Ss. Cleofa, ucenicul lui Isus;
Sergiu, clg. R.
26 S Ss. Cosma şi Damian, m. *;
Ghedeon R.
27 D † DUMINICA a 26-a d.p.a.
Sf. Vincenţiu de Paul, pr.
Gândul săptămânii
A ne aminti de cei care sunt uitaţi înseamnă
a ne aşeza de partea lui Dumnezeu care nu
uită pe nimeni. (Fer. Vladimir Ghika)
Sfântul săptămânii
Sf. Pius din Pieltrelcina, pr.
(1887 – 1968)
Padre Pio (Francesco Forgione) a fost
preot în Ordinul Fraților Minori Capucini.
La mănăstirea din San Giovanni Rotondo
s-a dedicat îndrumării spirituale a
credincioșilor și apostolatului în scaunul
de spovadă. În septembrie 1918 a primit
stigmatele, care au rămas deschise, dureroase
și sângerânde timp de 50 de ani.
În 1956 a înființat spitalul Casa Sollievo
della Sofferenza (Casa uşurarea suferinţei),
cu circa 900 de paturi, care se bucură
astăzi de renume internaţional. Padre Pio
a murit la 23 septembrie 1968, la vârsta
de 81 de ani. La moartea sa, i-au dispărut
și stigmatele. A fost beatificat în 1999 și
canonizat în 2002 de Papa Ioan Paul al IIlea.
Mai multe pe www.sfinticatolici.ro .
Foaia duminicală este un instrument liturgic pus la dispoziție de Actualitatea Creștină, revista Arhidiecezei Romano-Catolice de București / www.actualitatea-crestina.ro
