Se mai simte încă prin școli, prin licee, prin universități și chiar în sânul multor familii freamătul examenelor de sfârșit de an. De mai bine de o lună, copiii și tinerii revizuiesc tot soiul de materii și apoi susțin tezele și examenele prin care încearcă să dovedească cât de bine s-au pregătit pentru ele.
Sunt frumoase momentele de după teză ori examen când, ieșind din săli, copiii și tinerii verifică, din notițe, dacă au scris bine sau nu și unde eventual au greșit. În acele momente se întipărește în minte convingerea că și-au însușit cu exactitate tot ceea ce trebuie să știe pentru viață sau pentru viitorul lor profesional.
Doar că, ulterior, experiența vieții va impune acestor „certitudini” o altă cheie de înțelegere. Într-adevăr, atunci când cineva face experiența întâlnirii cu Dumnezeu și cu modul său de a orândui lucrurile, se vede nevoit să accepte o perspectivă diferită a acelorași „certitudini”. De pildă, noi știm din ce este alcătuită apa și ce rol are ea pentru viață. Sau mai știm că destinul popoarelor se reglează după mecanisme sociale și după contingențe istorice oarecum controlabile. Și totuși, lectura făcută din perspectiva lui Dumnezeu ne dezvăluie o altă realitate. Astfel, autorul Psalmului 135, aflându-se într-o situație limită, a fost eliberat de o intervenție cu totul excepțională, asemănătoare celei a poporului lui Israel la ieșirea din Egipt. Pentru că era un credincios al său, Dumnezeu „a pus în mișcare” inclusiv forțele naturii (norii, tunetele, ploaia și vântul), pentru a-l salva. Drept recunoștință, psalmistul exclamă: „Lăudați-l pe Domnul, pentru că este vrednic de laudă… Domnul este mare: Domnul face tot ce vrea în cer și pe pământ, pe mare și în abisuri. El ridică norii de la marginile pământului, fulgere a făcut pentru ploaie și scoate vântul din vistieriile sale. A trimis semne și minuni în mijlocul tău, Egiptule, împotriva lui faraon și a tuturor slujitorilor săi… Domnul va face dreptate poporului său și se va îndura de slujitorii săi. Doamne, amintirea ta rămâne din generație în generație.”
Altfel spus, pornind de la experiența proprie, psalmistul ține să le propună tuturor o certitudine: că, în momentele deosebite ale vieții, ei pot conta pe ajutorul lui Dumnezeu care nu cruță niciun efort pentru a-i salva.
Domnul este mare: Domnul face tot ce vrea în cer și pe pământ,/ pe mare și în abisuri./ El ridică norii de la marginile pământului,/ fulgere a făcut pentru ploaie/ și scoate vântul din vistieriile sale./ A trimis semne și minuni în mijlocul tău, Egiptule,/ împotriva lui faraon și a tuturor slujitorilor săi… (Ps 135,6-9)
Pr. Tarciziu Șerban
Actualitatea creştină, nr. 7/2022, Anul XXXIII, p. 24.
