Dragi tineri, libertatea lui Isus atrage! […] în libertatea lui Isus găsim și curajul de a merge împotriva curentului. […] El ne învață să mergem împotriva răului numai cu forța blândă și umilă a binelui. […] Fiți liberi, fiți autentici, fiți conștiință critică a societății.
(Predica Papei Francisc, 21 noiembrie 2021, https://www.magisteriu.ro/predica-papei-la-solemnitatea-domnului-nostru-isus-cristos-regele-universului-2021/)
Papa Benedict al XVI-lea a știut să ofere – ca un adevărat Părinte – cuvinte de încurajare tuturor educatorilor și a insistat asupra faptului că dificultățile în formarea noilor generații nu sunt insurmontabile și că ele reprezintă reversul „acelui mare și prețios dar care este libertatea noastră, cu responsabilitatea care în mod firesc o însoțește.”
În scrisoarea din 2008 adresată credincioșilor Romei, având ca subiect educația, în afară de puternicul îndemn „Nu vă temeți!”, găsim în același paragraf și o explicație menită să ne facă pe toți să conștientizăm și mai bine rolul libertății: „Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în domeniul tehnic sau economic, unde progresul de astăzi poate fi adăugat la cel al trecutului, în sfera formării și creșterii morale a persoanelor nu există o astfel de posibilitate de acumulare deoarece libertatea omului este mereu nouă și, prin urmare, fiecare persoană și fiecare generație trebuie să ia, pe cont propriu, deciziile sale.”
Contrar unei mentalități întâlnite și azi, Papa Benedict a ținut să ne amintească tuturor un adevăr pe cât de simplu pe atât de profund: „Chiar și cele mai mari valori ale trecutului nu pot fi pur și simplu moștenite; trebuie să ni le însușim și să le reînnoim printr-o alegere personală adesea dificilă.” O educație autentică se va baza pe acest adevăr, dar ea „are nevoie mai presus de toate de apropierea și încrederea care se nasc din iubire”, din dăruirea de sine. Și aici papa exprimă un alt adevăr esențial: „fiecare educator autentic știe că, pentru a educa, trebuie să dăruiască ceva din sine și că numai în acest fel își poate ajuta elevii să depășească egoismul și să devină la rândul lor capabili de iubire autentică.”
Papa Benedict abordează deschis ceea ce este „poate cel mai delicat aspect al eforturilor în educație” și anume, „găsirea unui echilibru corespunzător între libertate și disciplină”, vorbind despre importanța pe care regulile de comportament și de viață, „impuse zi de zi chiar și în lucruri mici”, o au în formarea caracterului și în pregătirea pentru încercările din viitor, dar subliniind în același timp că „relația educațională este în primul rând întâlnirea a două libertăți, iar educația de succes înseamnă a învăța/a preda despre folosirea corectă a libertății.”
Nu doar responsabilitatea personală a educatorului este crucială, ci și acel simț al responsabilității ce trebuie cultivat cu iubire și răbdare în fiecare copil/elev, pe măsură ce acesta crește.
Sfântul Părinte ne amintește că „există, de asemenea, o responsabilitate pe care o împărtășim” și că „este nevoie de contribuția fiecăruia dintre noi, a fiecărei persoane, familii sau grup social, astfel încât societatea […] să poată deveni un mediu mai favorabil educației.”
Monica Râpeanu
Actualitatea creştină, nr. 7/2023, Anul XXXIV, p. 16.
