Asistăm astăzi la o escaladare la nivel mondial a fenomenului dependențelor, care ar trebui să ne preocupe pe toți fiindcă ne afectează pe toți. Tipuri vechi și noi de dependențe constituie în societatea actuală o realitate îngrijorătoare și chiar dramatică, ce împiedică dezvoltarea umană integrală și amenință, prin urmare, la scară largă evoluția comunităților. Dependențele sau adicțiile, cum mai sunt ele numite, sunt un subiect delicat și extrem de complex. Ele reprezintă o nouă formă de sclavie și o plagă tot mai adâncă a societății. Cauzele dependențelor sunt multiple, însă, fără a le subestima, ele pot fi ușor puse în legătură cu două aspecte majore: 1. criza de valori și de sens de care suferă societatea și cultura de astăzi și 2. stresul și diferitele frustrări la care este supus fiecare dintre noi.
O modalitate rapidă de a „gestiona” frustrările constă în găsirea acelui ceva care să ne „ajute” să fugim de realitate și de privațiunile din viața noastră. Adicția este dependența față de o substanță, un obiect sau o activitate, în lipsa căreia o persoană se confruntă cu un disconfort major. Deși atunci când vorbim de dependențe ne gândim, de obicei, la alcool, tutun, droguri, sunt tot mai frecvente și dependențele de anumite alimente, de jocuri de noroc, pornografie, jocuri pe computer, telefon ș.a.m.d. Ele par a oferi un refugiu, dar nu oferă, de fapt, decât plăceri efemere.
Alcoolul, nicotina, drogurile, zahărul și medicamentele sunt principalele substanțe care provoacă dependențe. Iar aceste dependențe de substanțe produc o serie de efecte psihologice, fizice și sociale care nu reduc doar calitatea vieții consumatorului, ci afectează și viața apropiaților săi.
Cele mai recente studii și statistici privind consumul de droguri, alcool și tutun scot în evidență tendințe alarmante. Raportul european pe 2019 privind drogurile (publicație a Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, ce conține 100 de pagini) menționează că în ultimii 5 ani s-a observat o creștere generală a numărului de decese asociate consumului de droguri. La sfârșitul anului 2018, erau monitorizate peste 730 de substanțe psihoactive noi, din care 55 fuseseră detectate pentru prima dată în Europa în 2018. Noile opioide sintetice au în prezent un rol mai important și ele sunt, în majoritatea cazurilor, produse în cantități mari de companii chimice și farmaceutice din China. Unele dintre ele sunt extrem de puternice, ceea ce înseamnă că pot fi traficate în cantități foarte mici, care sunt greu de detectat, dar pot fi transformate în mii de doze de consum. Opioidele sunt depistate tot mai frecvent în cazurile de supradoză.
Datele actuale privind cocaina arată că nu numai disponibilitatea cocainei a atins un maxim istoric, dar și numărul capturilor, precum și cantitatea capturată, iar piața europeană a cocainei continuă să crească. Principalul opioid ilegal de mare risc consumat în Europa este heroina, însă canabisul este drogul consumat cel mai frecvent (în unele cazuri chiar zilnic!) de toate grupele de vârstă, prevalența consumului fiind de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a altor substanțe, aproape 20% din persoanele din grupa de vârstă 15-24 de ani declarând că au consumat canabis în ultimul an. În rândul persoanelor care consumă droguri, și policonsumul este frecvent, modelele individuale de consum variind de la consumul experimental/„recreațional” la cel regulat. De multe ori, diferitele substanțe sunt consumate și în combinație cu alcoolul.
Potrivit aceluiași raport, piețele drogurilor din Europa sunt complexe și multistratificate, iar platformele on-line și piețele de tip darknet (rețele criptate) destinate vânzării de droguri au căpătat o importanță tot mai mare în ultimii ani.
Situația privind consumul de droguri este tot mai îngrijorătoare și la noi. Tot mai multe accidente rutiere soldate cu pierderi de vieți omenești au loc datorită consumului de substanțe interzise (și alcool). Sunt înregistrate tot mai frecvent acte de violență generate de consumul de droguri și comise de șoferi, călători și pacienți extrem de agresivi. O parte din licee, facultăți, cluburi și festivaluri de muzică au devenit un adevărat rai al traficanților. Nu e de mirare că a crescut numărul incidentelor de violență și în rândul adolescenților și tinerilor… Chiar și adolescenți din centre de plasament au ajuns la spital intoxicați cu etnobotanice.
Din datele strânse de autorități reiese clar că situația nu este mai bună nici în privința consumului de alcool. În România, tot mai mulți tineri – în special din mediul rural – obișnuiesc să consume alcool, iar vârsta la care minorii încep să consume alcool e din ce în ce mai mică. Cel mai adesea, minorii consumă alcool accidental sau imitând comportamentul părinților. În foarte multe cazuri, consumul întâmplător se transformă în dependență. Vârsta de debut în consumul excesiv de alcool este de 14-15 ani.
La această situație contribuie și faptul că, în România, minorii pot cumpăra alcool aproape fără probleme. Totodată, reclamele (inclusiv cele tv) la băuturi alcoolice au devenit o obișnuință, iar prețurile de la noi ale acestor băuturi sunt încă, potrivit datelor Eurostat, printre cele mai mici din UE.
Apariția și persistența consumului de tutun și țigări electronice în rândul copiilor și adolescenților din România au atins și ele cote alarmante și sunt direct legate nu numai de exemplul negativ al adulților, dar și de accesul facil la aceste produse și de expunerea la o publicitate tot mai agresivă. Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, dar și de Ministerul Sănătății, copiii români tind să încerce astfel de produse de la vârste foarte mici, o parte dintre ei chiar înainte de a împlini 10 ani. Potrivit studiilor recente, 14,6% dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani afirmă că au fumat în ultimele 30 de zile, ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii din această categorie de vârstă au șanse mari să devină în curând fumători zilnici, iar 8,2% dintre copiii între 13 și 15 ani au folosit, în ultimele 30 de zile, țigări electronice.
Educația și recuperarea adevăratelor valori constituie cu siguranță cea mai bună cale de a pune capăt actualei situații privind consumul și dependența de droguri, alcool și tutun. Este nevoie de o extindere și intensificare a campaniilor de informare, educare și conștientizare atât în rândul copiilor și adolescenților (ei fiind cei mai vulnerabili), dar și în rândul adulților.
A început un nou an școlar, universitar și pastoral și ar trebui să ne amintim zilnic că a fi pro-viață înseamnă și a fi pro-educație și pro-prevenție.
Monica Râpeanu
O DEZVOLTARE AUTENTICĂ
„… Ființa umană se dezvoltă atunci când crește în spirit, atunci când sufletul său se cunoaște pe sine însuși și cunoaște adevărurile pe care Dumnezeu le-a imprimat acolo în mod germinal […]. Departe de Dumnezeu, omul este neliniștit și bolnav. Alienarea socială și psihologică și multele nevroze care caracterizează societățile opulente trimit și la cauze de ordin spiritual. O societate a bunăstării, dezvoltată din punct de vedere material, dar asupritoare pentru suflet, nu este în sine orientată spre dezvoltarea autentică. Noile forme de sclavie a drogurilor și disperarea în care cad atâtea persoane găsesc o explicație nu numai sociologică și psihologică, ci în mod esențial spirituală. Golul în care sufletul se simte abandonat, chiar și în prezența atâtor terapii pentru trup și pentru psihic, produce suferință. Nu există dezvoltare plenară și bine comun universal fără binele spiritual și moral al persoanelor, considerate în întregimea lor de trup și suflet.”
(Papa Benedict al XVI-lea, Enciclica Caritas in veritate, 29.06.2009, nr. 76, https://www.magisteriu.ro/caritas-in-veritate-2009/)
Actualitatea creştină, nr. 10/2019, Anul XXX, p. 14-15.
