Comisia Conferințelor Episcopale ale Uniunii Europene (COMECE) este alcătuită din episcopi delegați de Conferințele Episcopale Catolice din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Misiunea COMECE este să însoțească politica Uniunii Europene în fiecare domeniu de interes pentru Biserică.
Votarea ar putea fi doar un prim pas, dar unul cât se poate de necesar. Cu gândul la inspirația Papei Francisc, îi invităm pe toți cetățenii, tineri și bătrâni, să voteze și să se angajeze în timpul campaniei și al alegerilor europene: acesta este cel mai bun mod de a face din Europa ceea ce ei consideră drept și corect. Votarea nu este doar un drept și o datorie, ci și o oportunitate de a modela în mod concret construirea europeană!
În perioada 23-26 mai 2019, cetățenii UE de pe întreg continentul european vor fi responsabili pentru alegerea noilor membri ai Parlamentului European. Rezultatele electorale vor condiționa deciziile politice care au impact asupra vieții de zi cu zi în următorii cinci ani.
Biserica Catolică a făcut parte din construcția europeană timp de peste două milenii, de la întemeierea sa până în prezent, aducându-și contribuția prin intermediul Doctrinei sale Sociale.
Cu zece ani în urmă, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a deschis o serie de noi posibilități. Confruntându-se cu multe incertitudini, starea de spirit actuală pare mai puțin optimistă. Alegerile europene din 2019 vin la momentul potrivit pentru a face acele opțiuni politice care vor favoriza o fraternitate reînnoită în rândul oamenilor, relansând proiectul european.
În acest context, episcopii COMECE îi invită pe toți credincioșii și pe toți oamenii de bunăvoință să voteze. Noi îi invităm pe semenii noștri europeni să nu cadă în tentația de a se închide în sine, ci să-și exercite drepturile în raport cu construirea Europei. Exprimându-și propriile opinii politice, oamenii au capacitatea de a orienta Uniunea în direcția în care doresc ca aceasta să meargă.
UE nu este perfectă și probabil are nevoie de o nouă deschidere de speranță, implicând cetățenii săi în proiecte percepute ca fiind mai incluzive și care servesc mai bine binele comun. Fiecare părere contează pentru alegerea persoanei care va reprezenta opiniile noastre politice. Alegerile sunt doar primul pas în angajarea politică și solicită cetățenilor să monitorizeze democratic și să însoțească procesul politic.
În spiritul responsabilității, cetățenii și instituțiile care îi deservesc trebuie să colaboreze pentru un destin comun, depășind diviziunile, dezinformarea și instrumentalizarea politică.
Pentru a avea succes, dezbaterea electorală ar trebui să se concentreze asupra politicilor UE, precum și asupra capacității candidaților de a le elabora și de a le aplica. Integritatea, competența, capacitatea de a conduce și angajamentul față de binele comun sunt calități necesare pentru persoanele care doresc să îndeplinească un mandat la nivelul UE. Dezbaterea electorală este momentul potrivit pentru a proclama și a promova diferite viziuni, dincolo de confruntările sterile.
Este, de asemenea, ocazia potrivită pentru credincioși să pună întrebări candidaților în legătură cu angajamentul lor personal în timpul mandatului lor de a proteja demnitatea umană pentru toți, de a promova opțiunile care reflectă un nou umanism creștin și de a promova politicile care servesc și sunt modelate de drepturile fundamentale.
Ce înseamnă a fi europeni? Europa este uneori percepută ca fiind distantă și centrată pe ea însăși. Ca cetățeni europeni, trebuie să facem pasul și să ne asumăm responsabilitatea de a da un sens concret “unității în diversitate”. Unitatea în diversitate implică reguli comune care protejează legitim și promovează libertatea și libertățile civile prin practici democratice care exemplifică răspunderea, transparența și aplicarea justă a domniei legii. Autoritățile publice europene nu ar trebui văzute ca impunând decizii unilaterale din afară, ci favorizând angajamentul personal și colectiv al tuturor cetățenilor într-un dialog adevărat, creativ și respectuos.
Pentru a putea face față provocărilor cu care se confruntă, UE trebuie să redescopere identitatea sa comună și să-și consolideze solidaritatea în vederea reînnoirii legăturilor sociale existente în și între țări și popoare. Avem nevoie de o UE care să protejeze familiile, pe cei mai vulnerabili, culturile. Respectarea principiului subsidiarității ar trebui să fie un pilon cheie al unei Uniuni în care toți să se simtă acasă și făuritori egali, îndrăznim să spunem “conducători” ai proiectului. Este vorba, de asemenea, de cultivarea și păstrarea realizărilor UE și de a fi suficient de ambițioși pentru a găsi altele noi.
Dialogul cu Bisericile și comunitățile religioase ar trebui consolidat în continuare pe baza articolului 17 din TFUE, cu creativitate, angajament și respect din partea instituțiilor UE.
UE se confruntă cu provocări importante. Digitalizarea nu este doar o criză, ci și o mutație. Recuperarea controlului vieții noastre în fața digitalizării implică decizii de a face economia și finanțele să servească mai bine oamenii, în special pe cei mai vulnerabili. Digitalizarea are un impact asupra tuturor și a tot ceea ce știm (viitorul muncii, protecția datelor personale, multiplele utilizări ale inteligenței artificiale). Pentru COMECE, este esențial să se păstreze centralitatea persoanei umane și abordarea bazată pe cadre etice solide.
Regulile și practicile care susțin familiile ar trebui dezvoltate la nivelul UE și să însoțească dezvoltarea umană integrală a persoanelor, a familiilor și a comunităților. Problema demografiei trebuie să-și recâștige locul central. Subiectul se referă atât la natalitate, cât și la îmbătrânire. Lipsa speranței și a perspectivelor face ca mai multe țări să se confrunte cu o scădere drastică a populației. Tinerii europeni trebuie să se simtă în siguranță pentru a fi în stare să formeze o familie și să li se dea speranțe în țara lor de origine prin proiecte comune, reciproc avantajoase.
Bunăstarea familiei umane este legată de o Uniune care promovează o economie socială de piață. Politicile de reducere a sărăciei ar trebui să se bazeze pe ideea că ceea ce funcționează pentru cei mai puțin norocoși funcționează pentru toți.
Este de așteptat un efort reînnoit pentru găsirea unor soluții eficiente și comune privind migrația, azilul și integrarea. Integrarea este o chestiune care privește nu numai persoanele care intră în UE, ci și cetățenii UE care migrează într-o altă țară decât a lor. Acest lucru duce la întrebarea: cum să ne primim reciproc mai bine în Europa? Pe lângă aceasta, migrația și azilul nu sunt o problemă independentă, fiind în relație cu solidaritatea, cu o perspectivă centrată pe om, cu politici economice și demografice eficiente.
Votarea la aceste alegeri înseamnă, de asemenea, asumarea responsabilității pentru rolul unic al Europei la nivel mondial. Binele comun este mai mult decât Europa. De exemplu, grija față de mediu și dezvoltarea durabilă nu pot fi limitate la granițele UE, iar rezultatele electorale vor avea un impact asupra deciziilor care afectează întreaga omenire. O Uniune puternică pe scena internațională este, de asemenea, necesară pentru promovarea și protecția drepturilor omului în toate domeniile și pentru o contribuție solidă a UE ca actor multilateral în favoarea păcii și a dreptății economice. Europa trebuie să rămână competitivă, fără a renunța la principiile și standardele sale.
În Dialogul „(Re)gândirea Europei”, în octombrie 2017, Papa Francisc a reamintit că “Uniunea Europeană va rămâne fidelă angajamentului său în favoarea păcii doar în măsura în care nu își pierde speranța și se poate reînnoi pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor săi”.
Votarea ar putea fi doar un prim pas, dar unul cât se poate de necesar. Cu gândul la inspirația Papei Francisc, îi invităm pe toți cetățenii, tineri și bătrâni, să voteze și să se angajeze în timpul campaniei și al alegerilor europene: acesta este cel mai bun mod de a face din Europa ceea ce ei consideră drept și corect. Votarea nu este doar un drept și o datorie, ci și o oportunitate de a modela în mod concret construirea europeană!
Actualitatea creștină, nr. 5 / 2018, p. 28-30
