La ultima cateheză dedicată Faptelor Apostolilor, din data de 15 ianuarie 2020, Papa Francisc a tratat despre ultima etapă misionară a lui Paul, Roma (cf. Fap 28,14). Paul continuă să vorbească despre Împărăția lui Dumnezeu.
Vorbind despre călătoria lui Paul, Sfântul Părinte a spus că aceasta „coincide cu cea a Evangheliei” și că „este dovada că itinerarele oamenilor, dacă au trăit în credință, pot deveni un loc de trecere a mântuirii lui Dumnezeu, prin Cuvântul credinței care este capabil să transforme situațiile și să deschidă căi mereu noi”.
Referindu-se apoi la sosirea lui Paul la Roma, a mai arătat că relatarea din Faptele Apostolilor „nu se termină cu martiriul lui Paul, ci cu Cuvântul semănat din belșug. Încheierea relatării lui Luca, centrată pe călătoria Evangheliei în lume, conține și recapitulează întreg dinamismul Cuvântului lui Dumnezeu, Cuvânt de neoprit care vrea să alerge pentru a comunica mântuirea tuturor”.
În continuare a mai spus că „la Roma, Paul îi întâlnește înainte de toate pe frații în Cristos, care îl primesc și îi redau curajul (cf. Fap 28,15) și a căror ospitalitate călduroasă arată cât de mult era așteptată și dorită sosirea lui. Apoi, i se oferă să locuiască singur sub pază militară, adică cu un soldat care îl păzește” și că „în ciuda condiției sale de prizonier, Paul se poate întâlni cu mai-marii evrei pentru a explica motivul pentru care a fost constrâns să facă apel la Cezar și pentru a le vorbi despre Împărăția lui Dumnezeu. Încearcă să-i convingă cu privire la Isus, pornind de la Scripturi și arătând continuitatea între noutatea lui Cristos și «speranța lui Israel» (Fap 28,20). Paul se recunoaște profund evreu și vede în Evanghelia pe care o predică, adică în vestirea lui Cristos mort și înviat, împlinirea făgăduințelor făcute poporului ales”.
Timp de o zi „Paul vestește Împărăția lui Dumnezeu și caută să-i deschidă pe interlocutorii săi la credința în Isus, pornind de la «legea lui Moise și de la Profeți» (Fap 28,23). Dat fiind că nu erau toți convinși, el critică învârtoșarea inimii poporului lui Dumnezeu, cauza condamnării sale (cf. Is 6,9-10), și celebrează cu pasiune mântuirea neamurilor care se arată în schimb sensibile la Dumnezeu și capabile să asculte Cuvântul Evangheliei vieții (cf. Fap 28,28)”.
La încheierea catehezei, Suveranul Pontif a arătat că Luca își încheie lucrarea „arătându-ne nu moartea lui Paul, ci dinamismul propovăduirii sale”.
De asemenea, a mai afirmat: „Dragi frați și surori, la încheierea acestui itinerar, trăit împreună urmând drumul Evangheliei în lume, fie ca Duhul să reaprindă în fiecare dintre noi chemarea de a fi vestitori ai Evangheliei curajoși și plini de bucurie. Să ne facă capabili ca și noi, asemenea lui Paul, să umplem casele noastre de Evanghelie și să facem din ele cenacole de fraternitate în care să-l primim pe Cristos cel Viu, care «vine în întâmpinarea noastră în orice om și în orice timp» (cf. Prefața a II-a de Advent).
Fie ca Duhul să reaprindă în fiecare dintre noi chemarea de a fi vestitori ai Evangheliei curajoși și plini de bucurie.
Iulia Cojocariu
Actualitatea creştină, nr. 9/2022, Anul XXXIII, p. 23.