„Inteligența artificială, în mod deosebit, cu cunoștințele sale tehnice, reci și standardizate, poate izola și mai mult elevii deja izolați, dându-le iluzia că nu au nevoie de ceilalți sau, și mai rău, senzația de a fi nevrednici.”
Papa Leon al XIV-lea, Discursul adresat educatorilor cu ocazia Jubileului Lumii Educaţiei, 31.10.2025
Sănătatea creierului depinde, în bună măsură, de stilul de viață pe care îl adoptăm, de alegerile pe care le facem zilnic, de obiceiurile noastre. De aceea, e vital să știm și să conștientizăm ce face bine și ce nu face bine creierului nostru. Știm că rețelele sociale, folosite în mod pozitiv, cu discernământ și măsură, sunt spații de informare, exprimare și conectare, însă tot mai multe studii, cât se poate de serioase, vorbesc despre creșterea nivelului de anxietate (chiar depresie), dependență de ecrane și presiune socială la vârste tot mai mici. Nu e de mirare că este luată în considerare tot mai mult restricționarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale pe motiv că le afectează sănătatea mintală, atenția și echilibrul emoțional (Australia a implementat deja această restricționare).
Există o tendință la nivel mondial de însingurare, de a căuta un soi de refugiu în spatele ecranelor și de a stabili relații mai degrabă virtuale decât reale. Sunt copii, tineri, adulți care aleg „refugiul” din spatele ecranelor ca pe un „bandaj emoțional”, fugind astfel de realitate, de tot ce-i deranjează, ce-i nemulțumește și căutând acceptare și validare în online. Este un fenomen care schimbă nu doar modul în care comunicăm, ci și modul în care înțelegem aproprierea, modul în care ne raportăm la ceilalți și la situații concrete. Un lucru este cert: cu cât suntem mai conectați cu/la ecrane (tv, telefon, tabletă, PC), cu atât devenim mai deconectați de sine și de ceilalți.
Cercetările efectuate până în prezent arată clar și că folosirea inteligenței artificiale determină creierul să lucreze mai puțin, iar datele obținute în urma acestor studii nu ar trebui să-i îngrijoreze doar pe cercetători. Oricât ar părea/ar fi de util un chatbot, prin externalizarea anumitor sarcini de care ne ocupam noi înșine înainte, sunt afectate gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor, dar și capacitatea de învățare și de memorare, răbdarea, atenția, motivația și creativitatea. De aceea, experții în neuroștiințe recomandă continuarea și aprofundarea cercetărilor privind atrofia cognitivă și modul în care oamenii interacționează cu IA, astfel încât să poată fi găsite modalități de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială care să stimuleze performanța umană, în loc să o afecteze.
Ca orice dependență (adicție), dependența de ecrane și expunerea repetată la tehnologie ne alterează comportamentul, deci și viața. Solidaritatea nu se naște în fața televizorului/ecranului, iar claritatea trăiește în tăcere și reflecție, nu în ecrane.
Cu adevărat fericite sunt familiile care aleg să petreacă cât mai mult timp de calitate împreună, departe de ecrane!
Monica Râpeanu
Actualitatea creştină, nr .2/2026, Anul XXXVII, p. 16.
