Dacă la finalul anului trecut provocam la o reflecție despre respectul față de persoana celuilalt, indiferent de poziție socială, luna aceasta punem în discuție aceeași atitudine, dar dintr-o perspectivă diferită. Despre ce este vorba? Hai să descoperim împreună. Bine m-ai regăsit! Bine te-am regăsit!
Când ne gândim la lucruri de calitate, spunem, desigur, mi-ar plăcea să am parte numai de ele. Și o spunem cu ușurință! În schimb, când vine vorba de a livra lucruri de calitate, parcă nu e chiar atât de simplu: implică efort, consecvență, ieșim din zona de confort etc. Cu toate acestea, suntem de acord, cel mai adesea, că e mai importantă calitatea decât cantitatea, nu-i așa? Dacă trebuie să primim, dorim calitate; dacă trebuie să livrăm, parcă merge și cantitate… lucrurile nu ar sta corect așa! Dacă suntem echitabili, recunoaștem că așa este!
Când facem referire la Dumnezeu, nu cred că ai beneficiat din partea sa de cantitate, ci mereu de calitate. Ei, și invers se dorește la fel. Nu te prezenta în fața lui Dumnezeu cu cantitate decât dacă pui și multă calitate. Altfel, te trezești în postura lui Cain – refuzat, mustrat! (cf. Gen 4,1-16). Așadar, dacă oferi calitate Domnului, nu poți să nu o faci și față de aproapele. „Adevăr vă spun: tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi‑aţi făcut” (Mt 25,40).
Dragi tineri, și nu numai, dacă tot trebuie să dăm timp pentru a face anumite lucruri pe care alții le așteaptă din partea noastră, și „pierdem” acel timp în defavoarea noastră, haideți să punem calitate în fiecare acțiune. Respectul cu care facem ceva pentru cineva vorbește, de fapt, despre respectul pe care îl avem pentru noi. Dacă tot trebuie să „pierdem” timpul nostru în favoarea celorlalți, haideți să câștigăm ceva și pentru noi – respectul de sine și, mai ales, respectul lui Dumnezeu.
Pr. Marian Blaj,
Oficiul pentru Pastorația Tineretului
Actualitatea creştină, nr. 3/2022, Anul XXXIII, p. 17.
