Buna-Vestire

Nimic nu are precedenţă asupra Săptămânii Sfinte

Creştinii romano-catolici sărbătoresc în acest an Buna-Vestire pe 9 aprilie, după 2 săptămâni faţă de data obişnuită, deşi are rangul de solemnitate, adică gradul cel mai înalt, grad recunoscut şi de Biserica Ortodoxă (praznic împărătesc) şi în toate celelate Biserici creştine. De ce?

Răspunsul e simplu:  Buna-Vestire a căzut în Săptămîna Sfântă, iar normele şi Tradiţia Bisericii ne spun că nimic nu poate avea precedenţă asupra săptămânii cele mai sfinte a creştinătăţii. Când Buna-Vestire cade în timpul Săptămânii Sfinte, se transferă în lunea imediat următoare Octavei Pascale (norme privitoare la calendarul roman, numărul 60). În acest an, Paştele e pe 1 aprilie, Octava, care are şi ea precedenţă asupra solemnităţilor, se termină pe 8, deci Buna-Vestire va fi pe 9 aprilie. Vesperele zilei de 8 aprilie se fac de la Duminica a II-a a Paştelui (pentru că sunt de un grad superior, gradul II), şi nu de la Buna-Vestire (gradul III), conform tabelului de precedenţă de mai jos.

Fraţii ortodocşi nu vor avea niciodată această problemă (cel puţin în următorii 100 de ani), deoarece Paştele la ei cade în intervalul 4 aprilie – 8 mai. Aşadar, atunci când Paştele cade, de exemplu, pe 4 aprilie, Săptămâna Sfântă ar începe pe 28 martie, lăsând o distanţă sigură de 3 zile faţă de sărbătoarea Bunei-Vestiri.

Noi, pe de altă parte, sărbătorim Paştele în intervalul 23 martie – 25 aprilie, şi în consecinţă vom mai avea cazuri când sărbătoarea Bunei-Vestiri va fi transferată: în 2024 (Paştele cade pe 31 martie, deci 25 martie ar fi Lunea Sfântă), 2027 (Paştele, 28 martie), 2029 (Paştele, 1 aprilie), 2032 (Paştele, 28 martie), 2035 (Paştele, 25 martie) etc. Un alt caz ar fi când Buna-Vestire nu cade în Săptămâna Sfântă, ci în Octava Paştelui, de exemplu, când Paştele cade pe 23 martie. În acest caz, 25 martie, sărbătoarea Bunei-Vestiri ar fi în octava Paştelui, de aceea se transferă în lunea imediat următoare, pe 31 martie.

Un răspuns mai elaborat, care să ne şi ajute să întelegem de ce, ni-l oferă normele care rânduiesc desfăşurarea sărbătorilor în calendarul roman (numărul 59). Există anumite legi de precedenţă şi anumite grade, după cum urmează:

• Gradul I: Triduum-ul pascal al pătimirii şi învierii Domnului.
• Gradul II: Naşterea Domnului, Epifania, Înălţarea şi Rusaliile; Duminicile Adventului, ale Postului Mare şi ale Paştelui; Miercurea Cenuşii; Feriile din Săptămâna Sfântă, de luni până joi inclusiv; Zilele din Octava Paştelui.
• Gradul III: Solemnităţile Domnului, ale Fericitei Fecioare Maria şi ale sfinţilor, care sunt înscrise în Calendarul general; Comemorarea tuturor credincioşilor răposaţi.
• Gradul IV: Solemnităţile proprii, şi anume: a) Solemnitatea patronului principal al locului sau localităţii; b) Solemnitatea sfinţirii şi a aniversării sfinţirii bisericii proprii; c) Solemnitatea titlului bisericii proprii; d) Solemnitatea titlului, a fondatorului, sau a patronului principal al ordinului sau congregaţiei.

Triduumul Pascal, Săptămâna Sfântă şi Duminicile din Postul Mare sunt cele mai vechi sărbători creştine, care au reuşit să conserve şi să perpetueze de-a lungul istoriei cele mai vechi si originale texte şi tradiţii liturgice existente. De aceea, după cum reflectă şi tabelul cu gradele, Biserica le acordă precedenţă absolută asupra oricărei alte sărbători. Aceeaşi normă, de precedenţă absolută, se verifică şi în cazul duminicilor Adventului şi ale Crăciunului, chiar daca sunt sărbători mai tardive. Singura excepţie de la regulă o face un privilegiu acordat anumitor biserici din Italia şi Spania pentru Solemnitatea Neprihănitei Zămisliri, care, atunci când cade duminica, poate înlocui o Duminică a Adventului, cum a fost în 2013. Solemnitatea Sfântului Iosif, de pe 19 martie, nu poate înlocui niciodată o Duminică a Postului Mare. Când cade duminica, se va celebra lunea, pe 20 martie.

Anul trecut a mai fost o situaţie: noaptea de Crăciun se celebra în a patra Duminică a Adventului. Cum procedăm? La Liturghia de seară din a 4-a Duminică a Adventului, putem celebra liturghia din noaptea de Crăciun sau trebuie să celebrăm a 4-a Duminică a Adventului? Dacă ne întoarcem să consultăm tabelul de mai sus, vom observa că amândouă sărbătorile au exact acelaşi grad, gradul II; în cazul în care urmează două sărbători de acelaşi grad, o zi după cealaltă, prima sărbătoare se încheie cu ora a 9-a (15⁰⁰). În consecinţă, teoretic, după ora 15⁰⁰, puteam celebra deja Crăciunul.

Un alt exemplu este Miercurea Cenuşii din acest an, de pe 14 februarie, care a înlocuit sărbătoarea sfinţilor Chiril şi Metodiu, patroni ai Europei şi comemorare obligatorie, şi pe cea a sfântului Valentin. Bisericile din toată lumea care aveau hramul de Sf. Ciril şi Metodiu sau de Sf. Valentin, episcop martir, cum trebuiau să procedeze? Celebrau hramul în Miercurea Cenuşii? Nu! Răspunsul ni-l dă acelaşi tabel: Miercurea Cenuşii, de gradul II, are precedenţă asupra solemnităţii patronului locului, de gradul IV, cu toate că hramul e solemnitate. În acest caz, hramul s-a celebrat duminica, înaintea Miercurii Cenuşii, aşadar pe 11 februarie.

Aşadar, nu celebrăm Buna-Vestire pe 25 martie nu din lipsă de respect sau de ecumenism, ci pentru că orice Biserică fidelă Concilului ecumenic din Niceea (325), va da întotdeauna precedenţă sărbătorii Paştelui şi Săptămânii Sfinte, dincolo de orice lege de precedenţă sau de grade. Normele ne ajută să stabilim ceea ce credem şi trăim, şi anume că pentru toată creştinătatea nu există timp mai sfânt decât Săptămâna Sfântă şi Triduumul Pascal.

Pr. Gabriel Anghel

Actualitatea creştină, nr. 4/2018, p. 8