Fake news se referă la dezinformarea răspândită online sau în media tradiționale. Această expresie face referire așadar la informații nefondate, bazate pe date inexistente sau deformate și care urmăresc să-l înșele și chiar să-l manipuleze pe cititor. Răspândirea lor poate să servească unor obiective voite, să influențeze alegerile politice și să favorizeze profituri economice. (Papa Francisc)
Pe 21 martie, Asociaţia Română de Relaţii Publice a organizat un eveniment dedicat ştirilor false promovate de mass-media. Cu această ocazie, ÎPS Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România şi Republica Moldova, a susținut conferinţa „Ştirile False – o anatomie a dezinformării sociale”. Redăm textul conferinței.
Mulţumesc Asociaţiei Române de Relaţii Publice şi tuturor organizatorilor acestui eveniment care ne-au invitat să ne întâlnim pentru a discuta pe tema „Fake News – o anatomie a mistificării sociale”.
Ştirile false nu sunt un fenomen pozitiv. Printre altele, sunt cauza eroziunii încrederii cetăţenilor şi pot fi folosite pentru a disemina diferite tipuri de ameninţări, mai ales prin intermediul reţelelor sociale şi în rândul utilizatorilor de internet. Ştirile false au ca scop alterarea percepţiei realităţii şi influenţarea negativă a comportamentelor sociale.
Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că astăzi acest fenomen a luat o amploare foarte largă, devenind deja o chestiune de securitate naţională şi internaţională. Având în vedere această situaţie, care poate fi contribuţia formatorilor de opinie, astfel încât să poată facilita contracararea ştirilor false? Cum să clarifice acest fenomen social? Ce are Biserica Catolică de spus în această privinţă?
Ca Reprezentant al Sfântului Părinte în România, aş dori să împărtăşesc cu dumneavoastră o sinteză a Mesajului Papei Francisc adresat cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaţiilor, publicat pe 24 ianuarie 2018, sub titlul Adevărul vă va face liberi (In 8,32).
Ştirile false şi jurnalismul pentru pace. În introducerea Mesajului, Papa prezintă o definiţie a comunicării ca „parte a planului divin pentru noi şi o modalitate esenţială de a experimenta comuniunea” (Papa Francisc, Mesaj pentru cea de-a 25-a Zi Mondială a Comunicaţiilor, 2018, Introducere). Ca fiinţe umane, suntem capabili să exprimăm şi să împărtăşim ceea ce este adevărat, bun şi frumos, creând amintiri ale trecutului şi o anumită înţelegere a evenimentelor. Şi totuşi, dacă noi – indivizi sau comunităţi – permitem ca mândria şi egoismul să ne conducă, acestea pot să distorsioneze capacitatea noastră de a comunica, după cum putem vedea, de exemplu, din istorisirea biblică a Turnului Babel (cf. Gen 11,1-9). Comunicarea ar trebui să rămână întotdeauna „o expresie eficientă a încercărilor noastre responsabile de a căuta adevărul şi de a urmări binele” (Ibid.).
Cu 45 de ani în urmă, Fericitul Papă Paul al VI-lea spunea în mod profetic: „Instrumentele moderne de comunicare socială sunt noile modalităţi pe care creştinii le au la dispoziţie pentru a-şi îndeplini îndatorirea de a da mărturie şi de a sluji adevărului. Aceste instrumente sunt în mod special binevenite pentru exprimarea şi difuzarea cuvântului – iar noi avem un cuvânt extrem de important de spus şi de încredinţat acestei voci puternice. Este Cuvântul pe care Dumnezeu îl spune despre Sine însuşi, Cuvântul definitiv şi absolut pe care îl spune despre om… Dumnezeu, Adevărul Suprem, este totodată şi izvorul întregului adevăr” (Paul al VI-lea, Mesaj pentru cea de-a 6-a Zi Mondială a Comunicaţiilor, 1972, nr. 5-6).
Multe lucruri s-au schimbat de atunci, dar cuvintele lui rămân adevărate în orice situaţie. Internetul are numai 29 de ani şi deja jumătate din populaţia globului este conectată. Comunitatea internaţională nu poate permite ca acesta să devină o platformă a dezinformării, a minciunilor şi a propagandei sub influenţa diferitelor grupuri de interese.
De obicei, „ştirile false” înseamnă în primul rând dezinformare. Papa Francisc ne atenţionează că acestea pot „să îi discrediteze pe alţii, prezentându-i drept duşmani, până la a-i demoniza, creând astfel conflicte. Ştirile false sunt un semn de intoleranţă şi de hipersensibilitate şi nu cauzează decât răspândirea aroganţei şi a urii. Acesta este rezultatul final al neadevărului” (Papa Francisc, ibid., nr. 1). În cazul acesta, avem nevoie de criterii foarte solide pentru a putea recunoaşte şi lupta împotriva ştirilor false. În felul acesta, companiile tech şi mass-media crează zilnic instrumente pentru a verifica identitatea personală din spatele a milioane de profiluri digitale. În afară de aceste instrumente utile, trebuie însă să ne dezvoltăm propriul simţ al discernământului, pentru a putea lupta împotriva aşa-numitelor „tactici de şarpe” ale celor care se camuflează pentru a putea ataca oricând şi oriunde, asemenea vicleanului şarpe din Cartea Genezei (cf. Gen 3, 1-5) „care, în zorii omenirii, a creat prima ştire falsă” (ibid., nr. 2). Aceasta a provocat „nenumărate alte rele împotriva lui Dumnezeu, a aproapelui, a societăţii şi a creaţiei” (ibid.). Din această povestire biblică – pentru că folosim platformele online, canalele de ştiri şi reţelele de socializare în general – tragem concluzia că trebuie să învăţăm să fim prudenţi faţă de provocări, înşelăciuni, simulacre ale adevărului, induceri în eroare, pentru că „încrederea acordată neadevăruluii poate avea consecinţe iremediabile” (ibid.).
Ne putem întreba de ce ştirile false se răspândesc atât de repede şi atât de departe? În această privinţă, Papa Francisc spunea: „Ştirile false devin virale, răspândindu-se atât de repede, încât sunt foarte greu de oprit, nu din cauza impulsului de a împărtăşi cu ceilalţi, specific reţelelor de socializare, ci pentru că fac apel la lăcomia infinită atât de uşor de incitat în fiinţa umană” (ibid.). Rădăcinile acestei lăcomii rezidă în „setea de putere şi în dorinţa de a poseda şi de a savura” (ibid.). Deoarece ştirile false sunt bazate pe minciuni, ne pot răpi libertatea interioară. Astfel, avem nevoie de educaţia de a discerne adevărul.
Cristos proclamă în Evanghelie că: „Adevărul vă va face liberi” (In 8,32). În Mesajul său, Papa Francisc face referire la remarca lui Dostoevski: „Oamenii care se mint pe ei înşişi şi care îşi ascultă propriile minciuni ajung în cele din urmă să nu mai poată distinge adevărul din propria lor fiinţă, sau din jurul lor, pierzând astfel orice urmă de respect faţă de ei sau faţă de ceilalţi. Neavând niciun respect, încetează să mai iubească şi pentru a-şi găsi o ocupaţie de vreun fel care să îi distreze în lipsa iubirii adevărate, cedează pasiunilor şi plăcerilor vicioase şi decad în viciile lor până la stadiul de bestialitate, toate acestea dintr-o necontenită minciună faţă de ceilalţi şi faţă de ei înşişi” (Fraţii Karamazov, vol. II, 2). Antidotul neadevărului este purificarea prin adevăr. Pentru creştini, adevărul „implică întreaga viaţă” şi „încorporează simţul întrajutorării, al solidarităţii şi al încrederii” (ibid., nr. 3).
Doamnelor şi Domnilor,
Doresc să-mi închei această scurtă intervenţie de astăzi amintindu-vă că de fiecare dată când navigăm pe internet în căutare de ştiri, informaţii, relaţii, trebuie să distingem adevărul de minciună. Numai pe baza adevărului putem promova binele şi comuniunea cu fraţii noştri dincolo de izolare, diviziune şi conflict. Adevărul ne va conduce întotdeauna „către un dialog constructiv cu rezultate fructuoase” (ibid.). Să nu uităm că Însuşi Cristos ne-a spus: „Eu sunt Adevărul” (In 14,6).
Vă mulţumesc.
Actualitatea creştină, nr. 5/2018, Anul XXIX, p. 10-11.
