Comunitatea Sant’Egidio a promovat următorul Apel Mondial: „FĂRĂ BĂTRÂNI NU EXISTĂ VIITOR”. Acest apel vine ca urmare a preocupării pentru viitorul societăţii – în contextul crizei cauzate de coronavirus – ṣi este tradus în diferite limbi ṣi răspândit la nivel internaţional (a se vedea primii semnatari ai apelului mai jos). Apelul se adresează tuturor, cetăţeni ṣi instituţii, pentru o schimbare semnificativă a mentalităţii, care să ducă la noi iniţiative, sociale ṣi sanitare ce vizează persoanele în vârstă.
Fără bătrâni nu există viitor.
Apel pentru reumanizarea societăților noastre.
Spunem Nu unui sistem de sănătate selectiv.
În contextul pandemiei Covid-19, bătrânii se află în pericol în multe țări europene, ca, de altfel, pretutindeni. Numărul dramatic de decese în cadrul azilurilor de bătrâni ne dă fiori.
Sistemele de sănătate publică, precum și bunele practici necesare pentru a oferi servicii de îngrijire propice tuturor vor trebui reformate, pentru a depăși instituționalizarea. Suntem îngrijorați din cauza situației triste legate de masacrul bătrânilor în azile. Începe să fie tot mai acceptată ideea că ar fi posibilă sacrificarea vieții lor în favoarea altora. Papa Francisc vorbește despre o „cultură a rebutului” care le ia bătrânilor dreptul de a fi considerați persoane, fiind văzuți, de fapt, ca niște numere și în anumite cazuri nici măcar atât.
În multe țări care se confruntă cu nevoia de îngrijire se afirmă un model periculos care privilegiază un sistem de „sănătate selectivă”, ce consideră reziduală viața bătrânilor. Cea mai mare vulnerabilitate a lor, vârsta înaintată, posibilele patologii preexistente ar justifica o formă de „alegere” în favoarea celor mai tineri și mai sănătoși.
A ne resemna în fața unei asemenea stări de fapt este inacceptabil din punct de vedere uman și juridic. Este inacceptabil și din punct de vedere religios, chiar și din punctul de vedere al logicii drepturilor omului și al deontologiei medicale. Nu putem susține nicio „stare de urgență” care să legitimeze sau să codifice derogări de la aceste principii. Ideea conform căreia o speranță de viață redusă ar presupune o diminuare „legală” a valorii acestei vieți este, din punct de vedere juridic, o barbarie. Faptul că acest lucru se petrece prin intermediul unei impuneri (a statului sau a autorităților medicale), străină de voința persoanei, reprezintă încă o expropriere intolerabilă a drepturilor omului.
Contribuția bătrânilor continuă să fie obiectul unor reflecții importante în toate civilizațiile lumii. Și este fundamentală pentru viața socială marcată de solidaritate între generații. Nu putem lăsa să moară generația care a luptat atâta împotriva dictaturilor, care a pus umărul la reconstrucția societății după război și a zidit Europa.
Credem că principiile egalității de tratament și dreptului universal la îngrijire, câștigate de-a lungul secolelor, trebuie reafirmate cu putere. Este momentul să dedicăm toate resursele necesare pentru a salva cât mai multe vieți și pentru a umaniza accesul la tratament pentru toți. Valoarea vieții trebuie să rămână aceeași pentru toți. Cine nu apreciază viața fragilă și vulnerabilă a bătrânilor se pregătește să le devalorizeze pe toate.
Prin acest apel, ne exprimăm durerea și îngrijorarea pentru numărul mult prea mare de decese în rândul bătrânilor, din ultimele luni, și sperăm într-o revoltă morală care să se schimbe sistemul de îngrijire a bătrânilor, pentru ca cei vulnerabili să nu mai fie considerați o povară sau, mai rău chiar, inutili.
Pentru a adera la apelul nostru, puteți semna aici: https://www.santegidio.org/pageID/37740/langID/en/THERE-IS-NO-FUTURE-WITHOUT-THE-ELDERLY-INTERNATIONAL-APPEAL-TO-REHUMANIZE-OUR-SOCIETIES-AGAINST.html
Primii semnatari: Andrea Riccardi, istoric, fondatorul Comunității Sant’Egidio; Romano Prodi, fost premier al Italiei și președinte al Comisiei Europene; Jeffrey D. Sachs, director al Rețelei pentru Soluții de Dezvoltare Sustenabilă a ONU; Aleksandra Dulkiewicz, primarul municipiului Gdańsk, Polonia; Simonetta Agnello Hornby, scriitoare, Marea Britanie; Manuel Castells, Spania, profesor de sociologie la Universitatea Berkeley din California; Irina Bokova, fost director general al UNESCO, membru al Comitetului pentru Fraternitate Umană, Bulgaria; Mark Eyskens, fost prim-ministru al Belgiei; Hans Gert Pöttering, fost președinte al Parlamentului European, Germania; Felipe González Márquez, fost prim-ministru al Spaniei; Marie De Hennezel, psiholog, Franța; Jean-Pierre Denis, director al publicației săptămânale La Vie, Franța; Card. Matteo Zuppi, Arhiepiscop al orașului Bologna; Adam Michnik, eseist, director al Gazetei Wyborcza, Polonia; Michel Wieviorka, sociolog, președinte al Fondation Maison des Sciences de l’Homme din Paris, Franța; Giuseppe De Rita, fondator CENSIS; Stefania Giannini, director general adjunct al UNESCO; Maria Antónia Palla, jurnalist, Portugalia; Navi Pillay, judecător, președinte ICDP, Africa de Sud; Annette Schavan, fost ministru federal german pentru educație și cercetare, Germania; Jürgen Habermas, filosof, Germania.
Bătrânii care trăiesc în azile sunt cei mai vulnerabili la infecții virale, inclusiv la Covid-19, de aceea este necesar să beneficieze de o protecție specială. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 50% din cazurile de deces înregistrate care au fost cauzate de Covid-19 este vorba de bătrâni care provin din centre de îngrijire și asistență și case de bătrâni.
Anul acesta, în timpul pandemiei de Covid-19, în timpul sărbătorilor pascale, s-a desfășurat campania #GanduriBunePentruBatrani, susținută de Comunitatea Sant’Egidio. Din cauza restricțiilor impuse pentru prevenirea îmbolnăvirii cu noul virus, întâlnirile care aveau loc săptămânal la căminul de bătrâni s-au transformat în conversații telefonice săptămânale.
Atenția față de bătrâni este o preocupare a Comunității Sant’Egidio, concretizată prin proiecte precum „Vacanța cu bătrânii”, care se derulează din anul 2003. Acest proiect constă în a petrece câteva zile, în timpul verii, împreună cu vârstnicii și persoanele cu dizabilități din Centrul nr. 1 din București.
La 15 iunie a fost Ziua Mondială împotriva abuzului asupra persoanelor în vârstă. Cu această ocazie, Comunitatea a reafirmat cu tărie exigența unei revolte morale împotriva abandonului, a lipsei de îngrijiri potrivite, a sănătății selective, a instituționalizării, și a exprimat necesitatea existenței unor noi modele de asistență și de îngrijire, apărând posibilitatea de a locui la domiciliu și o politică de sănătate pentru toate teritoriile.
Comunitatea Sant’Egidio (www.santegidio.org) s-a născut la Roma în 1968, din inițiativa lui Andrea Riccardi, pe atunci elev al Liceului Virgiliu din Roma. De atunci, Comunitatea a crescut foarte mult, fiind prezentă în 74 de țări de pe 4 continente, cu circa 60.000 de membri.
Acțiunile Comunității Sant’Egidio se desfășoară în mod voluntar, într-un spirit de solidaritate concretă cu cei săraci, promovând acțiuni în favoarea păcii și a dreptății, prin dialogul și prietenia cu toți.
În România există două Comunități Sant’Egidio, una la București și alta la Satu Mare, formate din adulți și tineri studenți. La începutul anilor ’90 au venit pentru prima dată în România câteva persoane din Comunitate, la București și în câteva orașe din Transilvania, pentru a aduce ajutoare din Italia pentru populația afectată de inundații. Întâlnirea Internațională pentru Pace de la București, din septembrie 1998, a fost un eveniment important pentru București și pentru România, dar și pentru Comunitatea Sant’Egidio.
Actualitatea creştină, nr. 7/2020, Anul XXXI, p. 14-15.
