Sărbătorim, zilele acestea, cu mare bucurie sufletească Învierea Domnului nostru Isus Cristos. Bucuria noastră este rodul schimbării interioare resimțite la capătul demersului de pocăință și de înnoire propus de-a lungul Postului Mare. Dacă pentru mulți contemporani mesajul Învierii din morți a lui Isus Cristos este un simplu fapt divers, cei care au luat în serios parcursul înnoitor propus de Sfânta Biserică simt acum că Învierea lui Isus Cristos reprezintă evenimentul care i-a marcat definitiv, întrucât harul învierii a readus viața acolo unde în ființele noastre se instalase moartea.
A fost nevoie să reauzim la Sfânta Liturghie textele care trezeau în noi sentimentul vinovăției păcatului și speranța că putem să ne eliberăm de el dacă ne încredințăm milostivirii divine și începem o viață corectă. Calea Sfintei Cruci ne-a purtat în inima evenimentelor mântuirii, făcându-ne să înțelegem cât de scump l-au costat pe Isus Cristos păcatele noastre. Dezlegarea primită la confesional ne-a adus acea ușurare sufletească după care suspinam. Acum, când celebrăm Victoria lui Cristos asupra morții, înțelegem mai bine că înnoirea pe care o resimțim se datorează participării noastre cu întreaga ființă la evenimentul pascal.
Cândva, autorul Psalmului 66 a simțit nevoia să se încredințeze lui Dumnezeu pentru a avea parte de înnoire sufletească și de binecuvântarea dătătoare de viață. El spunea: Dumnezeu să aibă milă de noi și să ne binecuvânteze, să-și îndrepte fața sa spre noi; ca să fie cunoscută pe pământ calea ta, și mântuirea ta la toate popoarele. Iar atunci când a simțit că Dumnezeu i-a oferit harul mântuirii, psalmistul a strigat de bucurie cu toată ființa sa: Să te laude popoarele, Dumnezeule, să te laude toate popoarele! Să se veselească și să strige de bucurie neamurile, pentru că Tu judeci popoarele cu nepărtinire și călăuzești neamurile pe fața pământului. Pământul a dat roadele sale; să ne binecuvânteze Dumnezeu, Dumnezeul nostru… și să se teamă de El toate marginile pământului.
Să lăsăm, așadar, ca ființele noastre, înnoite de Învierea lui Cristos, să-i mulțumească lui Dumnezeu și să cânte de bucurie pentru toate câte le-a făcut pentru noi: Aleluia! Cristos a înviat! Ființele noastre simt din plin lucrarea lui salvatoare.
Pr. Tarciziu Șerban
Actualitatea creştină, nr. 4/2026, Anul XXXVII, p. 24.
