De la apariția ChatGPT la sfârșitul anului 2022, inteligența artificială (IA) a pătruns în școli. Tributari îi sunt atât elevii, cât și profesorii.
Dascălilor le poate fi utilă pentru că îi ajută să câștige timp care le permite să se concentreze asupra activității lor principale. Apoi, este un instrument pentru pregătirea cursurilor, crearea de subiecte de examen și teste cu variante multiple, corectarea lucrărilor. Elevilor le poate ușura învățatul, îi ajută la temele pentru acasă, dar poate crea și o provocare moralmente problematică precum copiatul sau plagiatul. Sunt mulți elevi care își fac temele cu bună-credință, dar nu mai putem diferenția dacă le-au făcut ei sau nu.
Decisiv ar fi ca elevii să înțeleagă acest instrument. Cum? O primă soluție ar fi să se aloce mai mult timp evaluărilor la școală și nu acasă, pentru a evita recursul la IA. O altă prioritate este de a explica elevilor cum funcționează IA. Este esențial ca elevii să înțeleagă acest instrument, să-i stăpânească originea, funcționarea, limitele. Școala trebuie să ajute la dezvoltarea spiritului critic.
La data de 28 ianuarie 2025, Sfântul Scaun publica documentul Antiqua et nova cu privire la raportul dintre inteligența artificială și inteligența umană. Documentul atrage atenția asupra mai multor riscuri. Utilizarea abuzivă a IA, fie de către elevi, fie de către profesori duce la atrofierea gândirii, la diminuarea îndeletnicirilor cerebrale, la afectarea capacității de a scrie, de a argumenta, de a exercita spiritul critic, și nu în ultimul rând la ușurința manipulării, ceea ce ar deturna scopul școlii, anume acela de a forma persoane mature care să-și găsească locul în lume.
Trebuie să recunoaștem că unele programe de IA sunt concepute pentru a dezvolta spiritul critic, însă, avertizează Antiqua et nova, „multe programe se mulțumesc să ofere răspunsuri în loc să-i încurajeze pe elevi să le găsească singuri”. „În loc să formeze tinerii să acumuleze informații și să ofere răspunsuri rapide, educația ar trebui să promoveze trăirea responsabilă a libertății.”
În acest sens, prezența nemijlocită la ore a dascălilor față în față cu elevii este decisivă. Profesorul – conform documentului – nu transmite doar cunoștințe, ci este model de cultivare a principalelor calități umane și stimul în aprofundarea cunoașterii și trăirea bucuriei ce se desprinde din cunoaștere. Prin prezența sa îi motivează pe elevi atât prin conținutul predat, cât și prin atenția pe care o arată față de ei. Numai această relație stimulează încrederea, înțelegerea reciprocă și capacitatea de a pune în valoare potențialul unic al fiecărui elev, ceea ce face, de obicei, ca fiecare elev să aibă o dorință reală de creștere și dezvoltare.
Cu prezența fizică, față în față, profesor-elev, se dezvoltă dinamica relațională pe care IA nu o poate realiza niciodată.
Pr. Fabian Măriuţ
Actualitatea creştină, nr. 9/2025, Anul XXXVI, p. 22.
